Goana după senzațional şi lucrurile cu adevărat importante

Alexandru Călinescu

Jurnal de corespondent de Alexandru Călinescu.

Goana după senzațional, o știm foarte bine, riscă să împingă într-un plan secundar lucrurile cu adevărat importante. Este ceea ce s-a întâmplat zilele acestea, când mass-media s-a focalizat pe punerea sub acuzare, în mai multe scandaluri de corupție, a Elenei Udrea, cea pe care Traian Băsescu o considera, în toamna trecută, cel mai cinstit politician român. Dar, oricât de spectaculoase ar fi avatarurile dnei Udrea, mai relevante mi s-au părut două evenimente al căror protagonist este președintele Klaus Iohannis.

A fost, mai întâi, discursul pe care domnia-sa l-a ținut în fața Parlamentului, intervenție pe care președintele dorește să o repete la începutul fiecărei sesiuni parlamentare. Dl Iohannis a ținut să sublinieze, o dată în plus, acele deziderate pe care le socotește prioritare: revizuirea codului electoral, reglementarea votului din diaspora, simplificarea procedurilor de ridicare a imunității parlamentarilor, găsirea unei soluții rezonabile în ce privește legea securității cibernetice. Acestea ar fi problemele principale pe care parlamentarii ar trebui să le rezolve în următoarele trei luni iar președintele și-a arătat din nou disponibilitatea pentru dialog și mediere. Există însă divergențe între poziția președintelui și poziția actualului partid de guvernământ, spre exemplu în chestiunea alegerii primarilor și președinților de consilii județene în două tururi de scrutin, variantă cu care social-democrații nu sunt de acord. De notat că dl Iohannis a avut cuvinte severe pentru trist-celebra ordonanță de urgență de anul trecut, când s-a permis migrația politică a aleșilor locali. Este evident că social-democrații doresc statu quo-ul pentru că ei au fost marii profitori ai ordonanței., Una peste alta, discursul dlui Iohannis a fost concis, coerent și la obiect. Să sperăm că mesajul său va avea ecoul dorit.

Al doilea fapt notabil este prima vizită externă oficială a președintelui. Alegerea Franței ca destinație a vizitei are, cu certitudine, o semnificație simbolică, fiind vorba de țara cu care România a avut, în epoca modernă, cele mai profunde afinități. Pe agenda convorbirilor dintre Klaus Iohannis și François Hollande s-au aflat subiecte de mai vechi sau de mai recent interes – aderarea la spațiul Schengen, cooperarea economică, chestiunea populației de etnie romă, criza din Ucraina. A fost citat, firește, exemplul uzinelor Renault, probabil cea mai de succes investiție străină în România. Și, tot la scurta conferință de presă, a atras atenția o frază rostită de François Hollande, în care acesta anunță că Franța se va implica nemijlocit în sărbătorirea, în 1918, a unui secol de la înfăptuirea Marii Uniri. Iar dacă adăugăm că astăzi președintele Iohannis are importante întâlniri la Bruxelles, putem aprecia însemnătatea acestei prime călătorii oficiale peste hotare, când președintele român ia contact direct cu partenerii săi europeni.