Keith Darden, profesor de stiinte politice la American University se impotriveste livrarii de armament pentru fortele ucrainene.
El crede ca asta ar impulsiona angajamentul rus in regiunea Donbas si nu ar rezolva principala problema a Ucrainei, care este prabusirea economica din cauza esecului reformelor.
Darden aminteste ca cei care propun inarmarea pornesc de la premiza ca asta va creste costul razboiului si va convinge Rusia sa ajunga la o intelegere.
Profesorul crede insa ca Kremlinul s-a angajat in conflict, indiferent de cost, pentru ca vede in apropierea Kievului de Occident un pericol existential.
Darden spune ca daca ajutorul occidental accentueaza pericolul militar pentru Rusia, Kremlinul va fi mai putin inclinat catre un compromis. Profesorul mai arata ca daca Ucraina nu se reformeaza, rusii nu au nevoie sa atace ci doar sa astepte ca Ucraina sa se prabusesca singura.
Orisia Luțevici de la Chatam House in Londra spune ca presedintele Putin s-a angajat in campania militara pornind de la premiza ca statul ucrainian e slab, infiltrat de agenti rusi si cu o armata nepregatita.
Dar rezistenta populara i-a surprins pe agresori. La sase ani si jumatate de la conflictul din Georgia, Rusia testeaza din nou Occidentul – scrie experta, care crede ca Ucraina trebuie ajutata cu arme. Luțevici crede ca negocierile au mai mari sanse de succes daca exista o amenintare militara impotriva agresiunii ruse.
Jeffrey Sommers de la Universitatea statului Wisconsin scrie ca „problema Ucrainei nu este absenta armamentului: este esecul statului si un inamic care are o armata mai bună”. Sommers adaugă ca Rusia se vede amenintata de maniera in care s-a simtit tratata la incheierea razboiului rece si-si vede supravietuirea legata de o Ucraina cel putin neutra:
„Presedintele Putin nu este interesat de expansiune ci mai curind de supravietuire – a sa si a Rusiei. Dar sa nu ne inselam, unii au ambitia de a crea Marea Rusie. Sa nu-i impingem in acea directie, inarmind Ucraina”.