Aproape 70% dintre români sunt de acord cu mărirea bugetului de Apărare, pe fondul crizei din Ucraina, după cum arată un sondaj INSCOP. Cei mai mulți oameni (64%) sunt de părere că ceea ce se întâmplă în Ucraina este periculos pentru România. În plus, prelungirea conflictului a dus la o scădere a simpatiei românilor față de Rusia. Astfel în iulie anul trecut 37% dintre români declarau că aveau sentimente mai degrabă favorabile față de Rusia, în vreme ce acum doar 25% își mențin acest punct de vedere.
Românii par să aibă păreri clare și temeri pe măsură despre ce se întâmplă în apropierea granițelor țării. Într-un sondaj făcut în martie anul trecut de IRES, patru din zece oameni erau de părere că România nu face bine criticând Rusia pentru invadarea Crimeei.
Toate aceste indicii scot la iveală frica românilor față de Rusia. Este vorba atât de evenimentele dramatice din Ucraina, cât mai cu seama de relațiile dintre România și Rusia care nu au avut prea multe răgazuri de fericire. Țările Române au cunoscut perioade lungi de ocupație rusească în secolele al 18-lea și al 19-lea, apoi în războiul ruso-turc din 1877-1878, românii s-au aliat cu rușii, pentru a-și dobândi independența, dar aceștia au amenințat în final cu ocupația militară. Istoricul Eudoxiu Hurmuzachi, originar din Cernăuți, făcea în urmă cu aproape 200 de ani o comparație între dominația otomană și cea rusească: „dacă Poarta asuprește, Rusia nimicește; dacă turcii sunt ignoranți și aspri, rușii sunt ignoranți și barbari”.
Românii au cunoscut pe urmă ocupația sovietică, după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru o perioadă scurtă, dar suficientă, astfel încât, amintirea soldaților Armatei roșii să fie păstrată în memoria colectivă ca pe ceva într-adevăr barbar.
Frica de Rusia s-a văzut în ultimii 25 de ani, fie ca o soluție de păstrare a vasalității, încercată de Ion Iliescu la începutul anilor 1990, fie ca o prietenie largă pe care Adrian Năstase ar fi vrut să o pună în aplicare pe baze economice în anii 2000, fie ca un discurs dur, aproape arogant, folosit de Traian Băsescu în ultimii 10 ani. Complexul istoric a țării de margine, nu i-a permis Bucureștiului să aibă o relație de la egal la egal cu Moscova.
Pe de altă parte această teamă a împins România spre NATO și spre Statele Unite. Chiar alegerea lui Klaus Iohannis a fost în cele din urmă o alegere între Est și Vest. Odată cu el și Germania a câștigat în simpatiile românilor: aproape 90% au sentimente pozitive față de această țară. La fel ca Statele Unite, văzute ca o formulă de apărare a țării, Germania este așteptată acum să tracteze România și mai mult spre Occident.