Președintele României, Klaus Iohannis, va vizita R. Moldova săptămâna viitoare, se spune într-un comunicat al președinției de la Chișinău. Iohannis, care a fost învestit în decembrie, avea de gând să viziteze Moldova mai repede, dar și-a amânat călătoria din cauza incertitudinii politice de la Chișinău.
Răspunsul președintelui Klaus Iohannis la învestirea noului Guvern de la Chișinău este cel mai cald posibil, fiindcă șeful statului român și-a anunțat o vizită în Republica Moldova pentru începutul săptămânii viitoare. Iohannis ar fi vrut să aibă prima sa întrevedere în afara țării la Chișinău, pentru a demonstra importanța pe care o are în mandatul său Republica Moldova, dar tergiversarea numirii noului executiv, l-au făcut să-și amâne planul, pentru a nu da senzația că se amestecă în treburile interne ale țării.
Președintele român are o abordare echilibrată, dar în același timp extrem de pragmatică în ceea ce privește relațiile moldo-române. Politica externă va juca, însă, un rol major în proiectele sale, după cum sugerează mișcările pe care le-a făcut, până acum, în acest sens. Perspectiva din care le tratează arată că nu vrea să folosească pârghiile externe pentru a-și impune punctul de vedere în interior, așa cum a făcut predecesorul său, dar în același timp politica internațională este privită ca o continuare a celei interne. Va fi un susținător al aspirațiilor Chișinăului spre Vest, fără să transforme această situație într-o trambulină de uz propagandistic.
Premierul Victor Ponta a spus că „salută” noul guvern votat în Parlamentul Republicii Moldova, preluând în acest fel formula folosită de Înaltul reprezentant al Uniunii Europene, Federica Mogherini, și de comisarul european pentru politica de vecinătate Johannes Hahn. Șeful guvernului de la București i-a urat succes premierului Chiril Gaburici și l-a felicitat pe Iurie Leancă pentru „toate reformele și proiectele curajoase” făcute până acum.
Prin contrast, diplomația română a primit cu răceală învestirea noului Guvern de la Chișinău, după cum rezultă din comunicatul emis de Ministerul Afacerilor Externe de la București, care în primele rânduri spune că a luat „notă” de acest eveniment, explicând apoi că „formarea Guvernului, la capătul unui îndelungat proces de consultări politice, reprezintă premisa pentru abordarea neîntârziată a problemelor care stau astăzi în fața Republicii Moldova”.
Fostul președinte Traian Băsescu a interpretat, însă, la începutul acestei săptămâni, nominalizarea unui om care vine din „zona de businees” în fruntea guvernului de la Chișinău ca fiind un prim semn de „rateu” pentru Republica Moldova, care până acum fusese „premiantul” Parteneriatului Estic. Băsescu este de părere că un premier care nu este om politic nu va avea suficientă „forță” și „nu va reuși să împingă cu aceeași viteză nici Acordul de Asociere nici Acordul de Liber-Schimb”.
Nu există, deci, în România entuziasm pentru noul Guvern de la Chișinău, dar totul depinde de ceea ce va face în viitor cabinetul Gaburici pentru a înlătura cel puțin circumspecția cu care este privit de către diplomația autohtonă.