Parteneriatul Estic acoperea șase țări foste sovietice apropiate de Uniunea Europeană: Ucraina, Belarus, Moldova, Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, cărora li se acorda o serie de facilități comerciale si promisiunea ușurării regimului vizelor, in vreme ce se evita total discutarea vreunei perspective de aderare concreta la Uniune intr-un viitor previzibil.
Parteneriatul a fost lansat in mai 2009, la Praga, fiind pe-atunci o inițiativă în primul rând a Poloniei, sprijinită de Suedia. Multa vreme, Parteneriatul Estic a rămas un dispozitiv sprijinit în primul rând de ţările foste comuniste membre în UE, care vor să-şi ajute vecinii din est.
Parteneriatul s-a destrămat rapid în ultimii doi ani, sub presiunea Rusiei, presiune aplicată de Moscova diferit de la o țară la alta. Cele șase țări s-au împărțit în două grupe: cele care continuă să se apropie de Europa și care au semnat câte un Acord de asociere cu UE: Moldova, Georgia și Ucraina și celelalte trei - Armenia, Azerbaidjan și Belarus, care au trebuit să renunța la această apropiere de UE.
Belarus și Armenia au fost obligate să se alăture Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus chiar de la început, Armenia începând de anul trecut. Armenia a încercat o vreme să mențină ambele posibilități deschise, spreând să poată semna un acord și cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil. O țară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, lucru la care se mai adăugau și probleme politice.
Cât despre Azerbaidjan, un regim dinastic autoritar, care se finanțează din mana resurselor petrolului și gazelor, regimul de la Baku încearcă să păstreze o balanță între Rusia și Occident. Occidentalii, la rândul lor, caută să menajeze acest important furnizor de hidrocarburi, deși regimul politic din Azerbaijan se deosebește prea puțin de cel din Bielorusia.
In sfârșit, Belarus-ul lui Aleksandr Lukașenka, după ce a fost supusă sancțiunilor europene, beneficiază acum de o acalmie politică, jucând rolul vecinului stabil și organizând recentele întâlniri care s-au încheiat cu acordurile de la Minsk dintre Ucraina și Rusia.
Toate aceste trei țări apropiate teoretic de UE și care au semnat câte un acord de asociere cu Bruxelles, Ucraina, Georgia și Moldova, au părți din teritoriu ocupate militar de Rusia și regimuri politice instabile. Presiunea rusească rămâne constantă și permanentă.
Pentru moment, Moldova rămâne considerată la Bruxelles ca fiind partenerul estic cel mai activ, care prezintă stabilitate politica si care e previzibil in eforturile sale. Moldova e dealtfel singura țară a parteneriatului ai cărei cetățeni circulă acum în Uniunea Europeană fără a avea nevoie de o viză.
----------
De la o seamă de vreme în mediul analiştilor e vehiculata ideea că Republica Moldova s-ar îndepărta de Uniunea Europeană, iar clasa politică ar fi abandonat itinerarul integrării europene. Ipoteza s-ar baza pe faptul că deşi au sprijinit coaliţia minoritară la instalarea Guvernului, comuniştii nu vor fi la fel de cooperanţi în a susţine reformele, în special cele legate de Acordul de Asociere, document care în opinia PCRM trebuie revizuit. Această temere a exprimat-o de altfel şi fostul premier Iurie Leancă, care nu a găsit sprijin parlamentar pentru propriul guvern, instalarea căruia era văzută de mai mulţi comentatori ca o garanţie a europenizării Moldovei. Aflat recent la Chişinău politologul român Dan Dungaciu remarca, de altfel , o schimbare de accente în discursurile liderilor coaliţiei minoritare. El a amintit că deşi în campania electorală atât Vlad Filat, cât şi Marian Lupu anunţau că vor depune cererea de aderare la Bruxelles, ideea a fost abandonată imediat după alegeri fiind declarata drept nerealistă . Într-un interviu recent pentru Europa Liberă analistul politic occidental Vladimir Socor a afirmat şi el că Moldova se îndepărtează de UE ceea ce se face observabil inclusiv „şi din schimbarea titulaturii coaliţiei, şi din faptul că Uniunea Europeană începe să reducă fondurile pentru reformarea sistemului juridic şi de ocrotire a legii.” Iar odată ce se îndepărtează de UE, există riscul apropierii Moldovei de Rusia sugera Vladimir Socor.
Temerile şi îngrijorările vizavi de soarta relaţiiei cu UE sunt justificate în opinia analistului politic Dionis Cenuşă, dar ele nu trag mai greu, cel puțin deocamdată, decât asigurările date de guvernul recent instalat că va continua cursul european al ţării:
„După învestirea noului guvern cred că vom observa totuşi o încercare de a prinde trenul care este în mişcare rapidă. Am observat declaraţiile noului-vechi ministru de externe doamna Gherman care urmează să aibă întrevederi cu partenerii europeni, atât în cadrul consiliului de asociere, cât şi în contextul grupului de prieteni ai Republicii Moldova din UE. Ne mai vorbind de faptul că sunt pregătiri pentru participarea Republicii Moldova la summit-ul parteneriatului estic de la Riga.”
Deşi multe voci susţin că Parteneriatul Estic ar fi deja în moarte clinică, Dionis Cenuşă crede că Moldova, singura ţară din acest format care a obţinut regim liberalizat de vize, ar mai putea culege multe avantaje din acest Parteneriat.
Dionis Cenuşă: „Republica Moldova în cazul în care reuşeşte să-şi consolideze capacităţile instituţionale la nivel de ministere şi agenţii subordonate guvernului ar putea să atragă investiţii substanţiale în special în domeniu agriculturii şi dezvoltării rurale. sunt finanţări pe care UE le poate acorda cu condiţia că reformele derulează şi produc rezultate.”
Dionis Cenuşă spune că riscul trăgănării reformelor de pe agenda europeană în lipsa unei majorități parlamentare este unul real. Dar nu e de neglijat opoziţia liberală care cel mai probabil, spune expertul, va fi cooperantă în promovarea reformelor europene.