Legislația națională permite ingerințe din partea mediilor politice și de afaceri și favorizează concurența neloială. În plus, Republica Moldova este extrem de permeabilă la propaganda rusească, ceea ce formează opinia publică într-un mod defavorabil intereselor naționale. Sunt câteva concluzii legate de Republica Moldova ale studiului „Peisajul Mediatic în țările Parteneriatului Estic pentru anul 2014”, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent de la Chișinău. O relatare de Lina Grău.
Studiul lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent spune că majoritatea instituțiilor mass-media din Republica Moldova nu au capacități suficiente să reziste influenței politice, respectiv admit abateri de la standardele etice și profesionale, iar natura ambiguă și imperfectă a politicilor publice în domeniul media permite interferența politicului în activitatea mass media, provoacă blocaje instituționale și stimulează competiția neloială în detrimentul interesului public.
Și chiar dacă mediul de activitate este relativ liber și nu există presiuni directe din partea statului, activitatea media a fost influențată de limitarea accesului la informațiile de interes public, iar cazurile rare de atacuri și presiuni la adresa jurnaliștilor nu au fost investigate eficient, se spune în raport.
Opinii critice față de situația mass-media în Republica Moldova a formulat și șeful Secției politice și economice a Delegaţiei Uniunii Europene la Chișinău, Wicher Slagter, prezent la lansare:
Wicher Slagter și Alina Radu
„În mare, în Republica Moldova situația libertății de expresie și libertății mass media rămâne bună, cu acces liber la internet și un număr mare de instituții mass media. Totuși, există un șir de probleme. În primul rând, transparența proprietăților, în principal în audiovizual, rămâne un aspect problematic și trebuie să fie îmbunătățită. În legislația în vigoare nu este foarte clară diferența dintre fondator și proprietar. ”
Proiectul Cordului Audiovizualului, elaborat în 2011 cu participarea Consiliului Europei, Uniunii Europene și a societății civile, îndreptat către o mai mare transparență a proprietăților, o mai mare libertate redacțională, pluralismul surselor mass media și independența Consiliului Audiovizualului, nu a fost până în prezent aprobat de Guvern și trimis Parlamentului. Adoptarea noului Cod al Audiovizualului a figurat în programul primei Alianțe pentru Integrare Europeană din 2009, dar încă mai poate fi considerată o prioritate și pentru proaspăt-formatul guvern. Sperăm că vor fi adoptați pași concreți în această direcție”.
Reprezentantul Delegației UE la Chișinău mai spune că trezește îngrijorare și concentrarea pieței de publicitate, iar reforma Serviciului public de radiodifuziune trebuie să-l transforme într-un organ mai independent de schimbările politice din țară, prin scăderea dependenței de banii din bugetul de stat. Guvernul de la Chișinău încă nu are pregătită baza legislativă pentru trecerea la emisia digitală, care are ca termen limită iulie 2015. Riscul este ca după această dată televiziunea digitală să nu poată funcționa. Reformele trebuie să asigure de asemenea o reală independență a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, iar lipsa unor criterii clare de oferire și anulare a licențelor lasă loc de potențiale abuzuri. Criticilor oficialului european a fost supusă și recenta decizie a Biroului permanent al Parlamentului care introduce noi cerințe de acreditare a jurnaliștilor. Wicher Slagter:
„Criteriile impun ca jurnaliștii să poată primi acreditare numai dacă lucrează la instituții care au o politică redacțională independentă și echilibrată care garantează pluralitatea de opinie. Este o prevedere care poate fi interpretată subiectiv și în consecință să impună limitări”
Directorul Asociației Presei Independente, Petru Macovei, spune că anul 2014, an electoral, a distrus și dramul de independență și pluralism de opinie care mai rămăseseră în presa din Republica Moldova:
Petru Macovei
„În campania electorală am asistat cu toții la o situație când pluralismul politic în instituțiile mass media a lipsit aproape cu desăvârșire, iar instituțiile au fost dirijate din umbră de politicienii care sunt tot ei și proprietarii. La capitolul politici media am involuat, niciun document de politici publice în domeniu nu a fost adoptat”.
În plus, spune Petru Macovei, propaganda rusească s-a manifestat ca niciodată în 2014, iar majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, victimă a acesteia, consideră că acțiunile Federației Ruse în Ucraina sunt corecte.
Redactorul-șef al „Ziarului de Gardă” Alina Radu semnalează să există cazuri de presiuni și amenințări la adresa jurnaliștilor de investigație care scriu despre corupție, iar accesul la bazele de date cu privire la interesele financiare, afacerile și averile demnitarilor este limitat sau se face contra plată.
Pe zona on-line, Vladimir Soloviov, redactorul-șef al portalului NewsMaker, semnalează explozia de site-uri pretins informaționale – peste 200 de portaluri noi create în 2014. Și aici problema cea mai mare este transparența proprietății, nu este clar de unde apar aceste site-uri și cine le finanțează. De cele mai multe ori, aceste portaluri înlocuiesc informația cu propaganda și manipularea, iar fenomenul în general împiedică dezvoltarea unei prese puternice în Republica Moldova.