Mai multe organizaţii care reprezintă interesele fermierilor au cerut azi autorităţilor să majoreze fondul de subvenţii în agricultură şi să gestioneze în condiţii de maximă transparenţă banii care vin din partea Uniunii Europene pentru susţinerea agricultorilor. Pe fundalul deprecierii leului, spun aceştia, problemele lor s-au acutizat întrucât trebuie să plătească mai mult pentru resursele necesare producerii agricole.
Fermierii revendică întâi de toate mărirea fondului de subvenţionare până la un miliard de lei. La moment, în proiectul Legii bugetului pentru anul 2015 este prevăzută o sumă de 610 milioane de lei, dintre care peste 200 de milioane sunt datorii rămase ca restanţă din anul trecut, remarcă Alexandru Slusari, președintele Asociaţiei producătorilor agricoli „Uniagroprotect”.
Alexandru Slusari
Pentru a evita falimentul multor agricultori, spune el, guvernul proaspăt învestit ar trebui să ia act de revendicările agricultorilor în maxim zece zile. Alexadru Slusari observă că în actualul proiect al Legii bugetului întocmit de Ministerul Finanţelor este inclusă şi prima tranşă din cadrul proiectului ENPARD, ceea ce în opinia lui reprezintă o discreditare a sprijinului European:
„Toţi agricultorii în 2014 au cunoscut de la diferite întâlniri cu reprezentanţii Uniunii Europene, cu comisarul Cioloş că din 2015 vor veni 17 milioane de euro din fondul ENPARD şi ni s-a spus foarte franc că această sumă urmează să vină ca supliment în fondul de subvenţionare, dar nu să înlocuiască banii care este obligaţiunea statului să-i aloce pentru sprijinul agricultorilor.”
O altă situaţie care îi pune în dificultate pe fermieri este faptul că mulţi au luat credite în valută şi acum sunt nevoiţi să întoarcă băncilor mai mult cu circa 20%. După cum notează reprezentanţii fermierilor, mai mult se plăteşte şi pentru seminţe, pesticide, piese de schimb şi carburanţi.
Valeriu Cosarciuc
Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, aminteşte că în sprijinul agricultorilor, pentru a-şi procura utilaje şi tehnologii agricole a fost lansată o linie de creditare de 100 de milioane de euro.
Deocamdată însă, nu se ştie clar cine şi cum vor fi selectaţi beneficiarii banilor veniţi din partea guvernului polonez. Iată de ce, o altă cerinţă a fermierilor este ca procedura să fie una transparentă, astfel încât experţii să poată judeca eligibilitatea dosarelor admise pentru creditare. Valeriu Cosarciuc spune:
„Noi vom cere ca să avem situaţie clară în ceea ce priveşte creditul polonez, adică este vorba despre transparenţa manualului operaţional şi a procedurilor care sunt aplicate în cadrul acestui proiect polonez. Dacă guvernul polonez a acordat acest credit cu 0,15 procente şi guvernul Republicii Moldova cere de la producători trei procente, eu cred că nu este normal atunci când toţi declară că agricultura este o prioritate.”
Ministrul Ion Sula în studioul Europei Libere de la Chișinău
Ion Sula, ministru al agriculturii, dă asigurări că se va întâlni în următoarele zile cu agricultorii pentru a discuta cerinţele lor, între care şi modificarea unor hotărâri de guvern astfel încât toţi producătorii de fructe care au livrat mere la procesare să fie primească despăgubiri. Ministrul mai zice că deocamdată este prematur să se facă concluzii asupra fondului de subvenţionare, suma căruia va fi cunoscută în aproximativ două săptămâni:
„La moment nu avem un proiect definitivat ce ţine de regulamentul de subvenţionare, urmează să avem suma şi în dependenţă de aceasta vom veni şi cu propuneri pentru măsurile de sprijin pentru anul 2015.”
Tot azi, ministrul Ion Sula a anunţat că autorităţile statului negociază împreună cu Banca Mondială un proiect sub formă de împrumut în valoare de 12 milioane de dolari, bani care vor merge în sprijinul agricultorilor care au avut pierderi de pe urma embargoului impus de Federaţia Rusă şi în urma îngheţurilor din toamna anului trecut, dar deocamdată nu au primit un ajutor.