Ministrul de externe al Republicii Moldova, Natalia Gherman, a fost extrem de curtenitoare față de liderii de la București, și nu a ezitat să spună că țara sa este europeană și că speră să devină în viitor membru cu drepturi depline în Uniunea Europeană.
Bogdan Aurescu, șeful diplomației române, a explicat la rândul său că Republica Moldova rămâne cel mai „performant” stat din Parteneriatul Estic și că va milita în cadrul politicii de vecinătate comunitară pentru o „abordare diferențiată” (more for more) în așa fel încât Chișinăului să-i fie recunoscute performanțele și prin urmare să fie răsplătit pentru progrese.
Discuțiile pe care delegația Republicii Moldova le-a avut cu oficialitățile române pot fi rezumate pe mai multe paliere:
1) Simbolismul legăturii dintre România și Republica Moldova a fost relevat de ambele părți: „Drumul Republicii Moldova spre Bruxelles trece prin București”, a declarat Natalia Gherman la întâlnirea cu președintele Klaus Iohannis, definind în acest fel axa principală de politică externă a Chișinăului. Ministrul român de externe a ținut să scoată în evidență că odată cu livrarea gazului dinspre România spre Republica Moldova, chiar „dacă volumele sunt deocamdată mici”, se înregistrează un „moment simbolic”, fiindcă pentru prima dată gazul merge „dinspre Vest spre Est”
2) România rămâne principalul susținător al Republicii Moldova spre Uniunea Europeană. Șeful diplomației de la București susține că cele două părți lucrează deja „în logica preaderării”, că fondul de dezvoltare pe care îl gestionează Ministerul de Externe din România este destinat în mare parte Republicii Moldova, că vor fi continuate toate proiectele începute și că toate promisiunile reciproce au fost îndeplinite până acum.
La București au avut loc astăzi consultări între reprezentanții români și moldoveni ai celor opt instituții cele mai importante în procesul reformelor necesare pentru apropierea de Uniunea Europeană (Ministerul Agriculturii, Ministerul de Interne, Institutul Național al Magistraturii, Parchetul General, Agenția Națională de Integritate, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Autoritatea Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul de Externe).
Bogdan Aurescu a amintit că peste zece zile urmează să aibă loc la Bruxelles Grupul de Prietenie pentru Republica Moldova activat de România și Franța, iar Natalia Gherman a subliniat că acest Grup este „o platformă unică” pentru prezentarea rezultatelor și pentru convingerea statelor Uniunii că țara a rămas pe orbita europeană.
3) Republica Moldova trebuie „să-și facă temele”, dar în același timp are nevoie de încurajări. Ministrul român de externe a subliniat că este important angajamentul Chișinăului în aprofundarea reformelor democratice și punerea în practică a Acordului de Liber Schimb, care îi dă Republicii Moldova șansa de a se transforma profund în beneficiul cetățenilor săi.
Natalia Gherman a replicat că Bruxelles-ul trebuie să le transmită moldovenilor că ușile Uniunii Europene vor rămâne deschise și pentru ei. Ministra de externe de la Chișinău a subliniat că domeniile prioritare de reformă sunt cele care țin de Justiție și lupta anti-corupție, de instaurarea unui climat mai bun pentru investitorii străini și de stabilitatea financiară. Pentru toate acestea Republica Moldova așteaptă consilieri europeni cu ajutorul cărora „să reducă perioada de implementare a reformelor”.
4) Rusia nu pare să fi fost un subiect de discuție, dar Natalia Gherman a notat că ambele țări se află „într-un context regional plin de sfidări și de instabilitate, ținând cont de contextul din Ucraina”. La întrebarea cum interpretează declarația cancelarei germane Angela Merkel, care în conferința de presă comună cu președintele român Klaus Iohannis a spus că spreră ca Republica Moldova să nu fie „destabilizată”, Natalia Gherman a explicat că mesajele Berlinului către Chișinău nu s-au schimbat în ultimii ani (de la vizita din 2011 făcută de Angela Merkel în Republica Moldova). Șefa diplomației moldovene a mai adăugat că Rusia face parte din formatul de soluționare a conflictului din Transnistria, că din această poziție și-a asumat soluționarea pașnică a diferendului și că Republica Moldova „contează că acest angajament va fi pe deplin respectat”
5) Faptul că executivul de la Chișinău este susținut de comuniști nu trebuie să influențeze negativ partenerii europeni ai Republicii Moldova, sugerează Gherman, precizând că „în premieră Partidul Comuniștilor a votat petnru un program de guvernare, care prevede obținerea statului de stat candidat la aderarea europeană” și „stipulează lansarea negocierilor dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană”
Bucureștiul nu pare deranjat de acest aranjament intern, câtă vreme Chișinăul își menține axa europeană, în plus ministrul de externe Aurescu i-a dat asigurări Nataliei Gherman că România va marșa pe cele mai bune realizări ale Republicii Moldova în perspectiva pregătirii summitului Parteneriatului Estic care va avea loc în luna mai la Riga.