Ministrul educației de la Chișinău Maia Sandu a anunțat că inițiază o nouă reformă, aceea a învățământului pedagogic. La început, se planifică o revizie cu ajutorul unui expert internațional pentru a se vedea de ce sistemul actual nu răspunde nevoilor în mod adecvat, adică nu pregătește destui profesori, care să acopere cererea în toate regiunile, de la clasele primare la liceu. Dar și până la aflarea rezultatelor reviziei, ministra a propus deja o soluție pe care a numit-o „îndrăzneață” și care ar funcționa în alte țări: liberalizarea meseriei de profesor. Valentina Basiul are detaliile.
Ministra Maia Sandu a declarat că una dintre priorităţile acestui an este atragerea şi menţinerea celor mai competenţi oameni în sistemul educaţional. Iar acest lucru se poate întâmpla doar în cazul în care se vor majora salariile şi va creşte o nouă generaţie de dascăli profesionişti. Pentru ambele măsuri, ministra a spus că a negociat, în vizita recentă pe care a întreprins-o la Washington, la instituțiile internaţionale, un suport financiar care ar arăta soluţiile cele mai bune.
Maia Sandu a afirmat că există un deficit de profesori de matematică, informatică şi fizică, discipline la care s-au înregistrat şi cele mai proaste rezultate la Bacalaureat în ultimii doi ani. Ea a propus şi o soluţie pe termen scurt:
Maia Sandu
„S-ar putea să iniţiem foarte curând o iniţiativă similară cu cea Teatch for America. Asta ar însemna că ar putea să angajăm oameni din afara sistemului şi care fac modulul psihopedagogic şi care merg acolo unde nu avem profesori astăzi, pentru că avem localităţi mici, acolo unde profesorii nu vor să meargă. Ideea acestui program este că ei primesc un salariu suplimentar celui pe care poate să-l asigure statul şi, respectiv, este atractivă această funcţie”.
Unii dintre şefii direcţiilor educaţie din raioane susţin ideea ministrei Maia Sandu, alţii au o atitudine mai rezervată, mulţi însă sunt de acord că reformele iniţiate nu trebuie să rămână la nivelul Bacalaureatului, fiind nevoie şi în universităţi să se aplice aceleaşi măsuri radicale. Iată ce părere are Vladimir Soltanici, şeful direcţiei educaţie al raionului Criuleni:
„Noi avem situaţii când se întoarce tânărul specialist în şcoala pe care a absolvit-o şi el nu este primit, pentru că vai de capul lui cum a terminat instituţia. Cine se duc azi la instituțiile de învăţământ [pedagogice]? Acel care nu a nimerit în altă parte, rar când se duc după vocaţie. Iaca asta e problema cea mai principală, pentru că profesia de profesor nu este atractivă. Dar dacă un mediocru intră în clasă, clar că n-o să aşteptăm noi de la dânsul performanţe mari”.
Vladimir Soltanici nu agreează ideea specialiştilor din afara sistemului care să predea în şcoală, pentru că, zice el, în spatele oricărei reformei stau elevii, iar pe copii nu poţi să faci experimente riscante.
De altă părere este şeful direcţiei educaţie de la Briceni, Vitalie Ştirbu, care crede că ideea este bună, dar irealizabilă în condiţiile Republicii Moldova. „Poate, dacă într-adevăr are modulul psihopedagogic, fiindcă aşa cazuri eu ţin minte din perioada sovietică erau unii ingineri care venind în şcoală erau foarte buni matematicei, fizicieni chiar şi chimişti. Păi, şi aceeaşi ingineri nu ajung. Noi avem un surplus de jurişti şi economişti, dar din păcate mulţi dintre juriştii şi economiştii care sunt nu ştiu nici tabla înmulţirii”.
Pe lângă iniţierea de reforme în sistemul universitar, şefii de direcţii raionale cu care am vorbit spun că autorităţile statului trebuie să majoreze esenţial salariile, doar astfel va deveni atractivă meseria de dascăl şi numai aşa la facultăţile cu profil pedagogic vor veni mai mulţi tineri cu note mari la Bacalaureat.