Apelul la „dezghețarea” status quo-ului din zona transnistreană deranjează Tiraspolul

(Foto: Large Network Publisher © Nicolas Righetti/Rezo)

Un punct de vedere săptămînal în dialog între Gheorghe Cojocaru și Vasile Botnaru.

Gheorghe Cojocaru: „Fraza președintelui ucrainean Petro Porosenko prin care se subliniază că „autoritățile de la Kiev și cele de la Chișinău își vor coordona acțiunile pentru a contribui la dezghețarea conflictului transnistrean și restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova”, rostită la întâlnirea recentă din capitala Ucrainei cu președintele României, Klaus Iohannis, a stârnit reacții imediate, iritate sau caustice, în mediile politice de la Tiraspol, atenția acestora focalizându-se asupra cuvântului „dezghețare”.

Liderul ucrainean vorbea despre această chestiune în contextul în care, pe fondul nevoii de modernizare a sistemului de securitate la Marea Neagră, se pusese de acord împreună cu președintele Iohannis asupra coordonării măsurilor și acțiunilor celor două țări „pentru a contribui la dezghețarea conflictului” din zona transnistreană și la restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova.”

Europa Liberă: În replică, Tiraspolul a tălmăcit noțiunea „dezghețare” drept o posibilă reluare a conflictului în forma lui activă sau fierbinte. Sunt întemeiate îngrijorările Tiraspolului?

Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, termenul de „conflicte înghețate” a intrat demult în uzul public, cel transnistrean fiind unul dintre diferendele apărute în perimetrul fostei Uniuni Sovietice. „Înghețarea” sa, prin aceasta subînțelegându-se încetarea confruntărilor pe câmpul de luptă și conservarea unui raport de forțe rezultat în urma războiului din 1992, s-a produs cu condiția menținerii provizorii a unui contingent limitat de trupe ruse în zona din stânga Nistrului.

Ar fi o absurditate să atribui liderului ucrainean, care se confruntă astăzi cu același fenomen al separatismului în Estul Ucrainei, intenția de a agrava situația în zona conflictului „înghețat” de pe malurile Nistrului, exact acolo unde acesta și-a petrecut o bună parte din copilărie și tinerețe. Mai curând, alte forțe ar putea fi interesate de o eventuală tulburare a apelor bătrânului fluviu, până spre gurile strategice ale Dunării.”

Europa Liberă: Să fi fost oare necesar ca Petro Poroșenko să fie mai explicit?

Gheorghe Cojocaru: „După cum rezultă din ansamblul declarației președintelui Poroșenko, sensul pe care îl denotă spusele sale este cel de „reglementare” pașnică a conflictului transnistrean, pe care și-o dorește și Chișinăul, și Tiraspolul, și Bucureștiul, și ceilalți actori importanți prezenți în zonă.”

Europa Liberă: Țin să vă întreb ce elemente noi se pot observă în relația dintre cele două maluri ale Nistrului, după prima întrevedere a primului ministru Chiril Gaburici cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk?

Gheorghe Cojocaru: „În condițiile extrem de grele economice cu care se confruntă mai ales zona de dincolo de Nistru, relațiile cu Chișinăul, în primul rând, din considerente de supraviețuire, devin mai importante și, respectiv, se formează și un climat mai propice unei apropieri reciproce, cu atât mai mult că noua guvernare în frunte cu primul ministru Gaburici este abia la început. Însă de aici și până la deblocarea conflictului „înghețat” de la Nistru, mai e mult până departe.”