Asistentul adjunct al secretarului de stat american Eric Rubin a fost recent în Moldova şi într-un amplu interviu cu postul nostru de radio a vorbit, printre alte subiecte, şi despre actuala etapă a negocierilor în problema transnistreană, negocieri la care domnul Rubin ia parte ca reprezentant al Statelor Unite. Domnul Rubin crede că actuala criză din Ucraina, care îngrijorează puternic întreaga comunitate internaţională nu ar trebui să împiedice apartiţia unor progrese din Moldova – şi în domeniul reformelor şi în aceste negocieri.
Europa Liberă: Dle Rubin, în martie anul trecut, la Washington, Statele Unite ale Americii şi Republica Moldova lansau un dialog strategic pentru cooperarea în domenii precum energia, securitatea şi consolidarea democraţiei. La un an distanţă, cât de mult a evoluat acest dialog şi prin ce s-a materializat până acum?
Eric Rubin: „Dialogul lansat are la bază câteva obiective, iar cel mai important este de a susţine alegerea făcută de cetăţenii moldoveni şi anume: continuarea parcursului european al Republicii Moldova şi realizarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.
Sprijinim comunitatea europeană încă de la înfiinţare şi astăzi vedem că Uniunea lansată în anii ’40 a cuprins întreaga Europă. Vedem Republica Moldova parte a acestei uniuni. Desigur, în parcursul său de integrare europeană, ţara urmează să depăşească anumite provocări, mă refer la cele din domeniul energetic, economic etc. Deci, vrem să ajutăm Republica Moldova să facă faţă provocărilor, inclusiv prin sprijin financiar şi consiliere. De asemenea, oferim această susţinere pentru ca autorităţile moldovene să îndeplinească obiectivele pe care şi le-au asumat spre binele ţării”.
Europa Liberă: Tot mai mulţi oficiali occidentali îndeamnă în ultima perioadă autorităţile de la Chişinău la acţiuni „foarte rapide şi decisive” pentru realizarea reformelor pro-europene. Ce îngrijorări are la bază această cerere?
Eric Rubin: „Cred că vorbim despre un şir de reforme necesare pentru îndeplinirea cu succes a Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Republica Moldova şi-a asumat provocări serioase. Ştim că acestea nu sunt uşoare.
Realizarea Acordului de Liber Schimb necesită foarte multe schimbări în legislaţia locală, necesită ajustări pentru aplicarea acquis-ului comunitar. Îndeplinirea acestor măsuri nu este un lucru uşor, nu a fost uşor pentru nicio ţară. Nu este simplu nici pentru Moldova, care se confruntă cu probleme economice, având salarii dintre cele mai mici din Europa și un nivel de trai al oamenilor nu atât de bun cum ar trebui să fie. Depăşirea acestor probleme reprezintă o provocare. Credem însă că e una necesară. Calea pe care a ales-o Republica Moldova este una grea, cu siguranţă va avea nevoie de ajutor. Uniunea Europeană este gata să o sprijine şi noi la fel”.
Europa Liberă: Dar în ce domenii, din punctul dumneavoastră de vedere, sunt necesare cele mai stringente reforme?
Eric Rubin: „Probabil, cea mai mare provocare ţine de transparenţă, ţine de modul în care guvernanţii pot convinge cetăţenii moldoveni că muncesc în beneficiul lor şi cheltuiesc banii publici cu înţelepciune. Aceasta înseamnă transparență în operațiunile financiare. Acest lucru necesită continuarea reformelor începute deja în toate sectoarele, însă cu mai multă profunzime: în sectorul bancar, cel energetic etc. Deci, în primul rând, vorbim despre transparenţă. Ştim, nu este uşor, nu ne aşteptăm la schimbări miraculoase peste noapte, însă aceasta este calea corectă”.
Europa Liberă: Recent, partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova, între care şi Statele Unite, au transmis Guvernului de la Chişinău un set de recomandări numit diplomatic „Note informative”. În capul listei se regăsesc lupta împotriva corupţiei, continuarea reformei justiţiei şi asigurarea unui sector financiar-bancar bine reglementat. Ce riscă autorităţile de la Chişinău în cazul în care nu vor ţine cont de aceste îndemnuri?
Eric Rubin: „Cred că la acest subiect există o înţelegere a problemelor nu doar la nivelul partenerilor de dezvoltare, ci şi la nivelul politicienilor moldoveni, care îşi dau seama că aceste recomandări trebuie urmate. Desigur, anumite detalii pot fi supuse discuţiilor şi, cu siguranţă, rezultatele nu vor fi exact cele recomandate de donatori. Însă, într-un final, cred că s-a ajuns la un acord în privinţa principiului de realizare a acestor îndrumări.
Cred că Guvernul de la Chişinău îşi dă seama că oamenii aşteaptă schimbări reale şi cred că vor fi realizate aceste schimbări pentru a face față cerințelor Acordului de Asociere şi ale celui de Liber Schimb, precum și celor care vor veni odată cu ajutorul din partea instituțiilor financiare internaționale.
Europa Liberă: Dle Rubin, aveţi şi calitatea de reprezentant al Statelor Unite în negocierile „5+2” cu privire la rezolvarea conflictului transnistrean. La recenta întâlnire cu premierul moldovean Chiril Gaburici, liderul transnistrean Evgheni Şevciuk a subliniat că Tiraspolul va reveni la negocierile în acest format doar după eliminarea a ceea ce a numit „blocada economică impusă regiunii transnistrene de Moldova şi Ucraina”. E clar că viziunile celor două maluri ale Nistrului sunt diferite: autorităţile de la Tiraspol declară că singurul vector integraţionist pe care îl au în vedere este cel estic – adică Uniunea Vamală cu Rusia, iar Chişinăul, dimpotrivă, se îndreaptă spre Vest. Vedeţi vreo cale de compromis?
Eric Rubin: „Sperăm că anul acesta va fi unul al realizărilor în cadrul negocierilor „5+2”. Credem că toate părţile implicate în discuţii sunt interesate de acest lucru. Întâlnirea dintre lideri (premierul Chiril Gaburici şi liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk - n.r.) a fost foarte pozitivă şi reprezintă un bun început pentru acest an. Însă suntem deja la finele lunii martie, deci nu avem timp de pierdut.
Susţinem misiunea OSCE în Republica Moldova şi sperăm că, alături de toate părţile implicate în discuţii, va reuşi să readucă negocierile în format deplin. Cu siguranţă, sunt dezacorduri, dacă nu ar fi aşa nu am fi implicaţi într-un proces de negocieri. Deci, trebuie să depăşim aceste neînţelegeri pentru că viziunea comună este una importantă: reîntregirea societăţii moldoveneşti într-un mod consensual”.
Europa Liberă: Dar cum vedeţi viitorul regiunii transnistrene ţinând cont de faptul că Federaţia Rusă pare să fie tot mai puţin generoasă în a o susţine financiar?
Eric Rubin: „Viitorul Transnistriei îl vedem într-o formă de reglementare negociată care, desigur, să fie agreată de Tiraspol. Viziunea noastră este următoarea: o Moldovă reunită. Toţi împreună într-o singură ţară - Moldova. Desigur, acest lucru se poate întâmpla cu consimţământul tuturor celor implicaţi. Aceasta e viziunea noastră, credem că e cea mai corectă, se pare că şi părţile din proces înţeleg acest lucru, deci sper că în acest an vom înregistra şi progres.”
Europa Liberă: În ce măsură apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană ar putea ajuta acest proces?
Eric Rubin: „Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană, regimul liberalizat de vize reprezintă rezultate concrete. Un alt beneficiu este accesul producătorilor moldoveni la piaţa europeană, cea mai mare din lume, de aproape 500 de milioane de consumatori. Din câte cunoaştem, Republica Moldova are o populaţie foarte bine educată, cu forţă de muncă de înaltă calificare, însă cu o ofertă prea mică pentru a acoperi cererea. Republica Moldova, apropiindu-se de piaţa Uniunii Europene, ar putea să-şi îmbunătăţească economia şi să devină o ţară prosperă şi atractivă pentru cetăţenii săi.”
Europa Liberă: Dar, într-o zonă dominată de instabilitate, cu Ucraina aflată în conflict cu Rusia, ce şanse există să fie rezolvat diferendul transnistrean?
Eric Rubin: „Sperăm că există şanse bune. Nu cred că ar trebui legat un conflict de altul. Cu siguranţă, toată lumea urmăreşte cu îngrijorare ce se întâmplă în Ucraina. Cu siguranţă, facem tot posibilul pentru a susţine Ucraina în calea ei de integrare europeană şi o ajutăm să facă faţă reformelor asumate, în profida conflictului armat cu care se confruntă de mai bine de un an. E o situaţie dificilă, care, însă, nu cred că ar trebui să ne descurajeze să înregistrăm progrese aici, atât în procesul de susţinere a Republicii Moldova, cât şi în cel de rezolvare a conflictului transnistrean.”
Europa Liberă: Dle Rubin, să ne referim la securitatea din regiune. Deşi au fost semnate la Minsk două acorduri de încetare a focului, luptele în estul Ucrainei n-au contenit. De ce aceste documente, totuşi, nu au adus pacea?
Eric Rubin: „Cred că aceste acorduri reprezintă un început foarte bun. Desigur, nu sunt ideale şi presupun compromisuri serioase, inclusiv din partea Ucrainei, însă insistăm asupra lor deoarece credem că este necesară soluţionarea conflictului prin negocieri paşnice. Desigur, nu credem în opţiunea militară pentru rezolvarea problemei. Însă întrebarea pe care mi-aţi adresat-o mie ar trebui pusă Guvernului Federaţiei Ruse şi aşa-numiţilor separatişti pe care îi susţine.
Cred că este corect să spunem că aceste acorduri nu au fost realizate nici pe departe suficient, majoritatea nerealizărilor stau pe umerii Federaţiei Ruse şi a separatiştilor pe care îi susţine. Cel mai mare eşec îl reprezintă faptul că nu a sunt retrase armamentul greu, trupele și echipamentul militar, precum şi neacceptarea observatorilor OSCE pe teritoriul controlat de separatişti. Este o misiune de observatori OSCE foarte importantă, dar lor nu li se permite accesul în regiunile date.
Dar până când nu vom vedea cu propriii ochi ce se întămplă în acea parte a Ucrainei, nu avea încredere că restul prevederilor din acord vor fi realizate. Aceste documente conţin şi alte indicaţii foarte importante, cum ar fi: eliberarea tuturor ostaticilor, mă refer inclusiv la eliberarea Nadejdei Savcenko, deputată în Parlamentul Ucrainei, arestată ilegal în Federaţia Rusă, precum şi restabilirea controlului asupra graniţelor recunoscute internaţional. Lucruri ce pot fi monitorizate de OSCE, dar, după cum am spus, observatorii nu au acces în acele teritorii și, deci, posibilitatea de a monitoriza.
În concluzie, există multe prevederi nerealizate, însă credem că odată cu începerea implementării acordurilor semnate la Minsk se va porni procesul de rezolvare a acestui conflict, un conflict teribil, care s-a soldat cu milioane de refugiaţi şi mii de morí.”
Europa Liberă: Dar, referindu-ne la sancţiuni, despre care s-a discutat săptămâna trecută la Bruxelles, până acum acestea nu au funcţionat: confruntarea din estul Ucrainei face zilnic victime. Au fost sancţiunile prea blânde, ar trebui ele întărite, aşa cum cer unele ţări din regiune, precum Lituania, de exemplu?
Eric Rubin: „Aşa cum a spus preşedintele Obama, nu doar ne rezervăm dreptul de a impune sancţiuni adiţionale Federaţiei Ruse dacă nu implementează aceste acorduri şi nu-şi onorează promisiunile făcute pentru a pune capăt acestui teribil conflict, dar suntem foarte serioşi în intenţia de a impune sancţiuni mai stricte şi chiar de a izola Federaţia Rusă. Aceeaşi poziţie o au partenerii noştri din Uniunea Europeană și cei din grupul ţărilor G 7. Nu ne dorim acest lucru, ne dorim, de fapt, abolirea sancţiunilor odată cu depăşirea acestui conflict, atunci când vom vedea că acordurile de la Minsk chiar sunt realizate. Deci vrem să ne depărtăm de sancţiuni, însă acest lucru va fi posibil doar atunci când parţile implicate, în special Federaţia Rusă, vor realiza promisiunile asumate.”
Europa Liberă: Cât de mult avantajează Republica Moldova menţinerea statutului de neutralitate în condiţiile în care are trupe străine pe teritoriul său, iar ţara vecină se confruntă cu un conflict armat?
Eric Rubin: „În primul rând, deciziile cele mai importante în privinţa securităţii Republicii Moldova urmează a fi luate de cetăţenii moldoveni, şi nu de cei americani. Acesta este principiul fundamental de care ne conducem. Unul dintre motivele datorită căruia susţinem Republica Moldova în procesul de realizare a Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb este faptul că ţara şi le-a asumat. Așadar, orice măsuri va lua ţara dumneavoastră în sensul securităţii, desigur, dacă acestea sunt în concordanţă cu Constituţia şi legile ţării, noi le vom susţine. Acum avem un dialog bun în domeniul securităţii, am lărgit cooperarea şi credem că aceasta se mișcă într-o direcţie bună.”