Cum vor deputații de la Chișinău să protejeze spaţiul informaţional al R.Moldova

©Shutterstock.

Proiect de lege prin care ar urma să fie interzisă retransmiterea emisiunilor de știri din statele non-UE.

Mai mulți deputați ai puterii au înscris la parlament o inițiativă împotriva a ceea ce ei numesc „propaganda politică” prin intermediul emisiunilor de televiziune străine. Deși nu o declară deschis, proiectul pare să fie îndreptat împotriva mediilor rusești controlate de stat, și a fost deja criticat – dar nu neapărat de forțe politice pro-ruse, ci de cei care se tem că el ar putea îngrădi libertatea cuvântului. Detalii, în relatarea Valentinei Basiul.

Potrivit iniţiativei legislative propuse de deputaţii din coaliţia de guvernare, ar urma să fie interzise emisiunile de ştiri şi analize politice din ţările care nu au ratificat Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră, printre care figurează şi Federaţia Rusă, de unde sunt retransmise majoritatea canalelor în Republica Moldova.

În interpretarea deputatului democrat Sergiu Sârbu asta înseamnă că va fi interzisă „orice fel de propagandă politică externă, care reprezintă un risc mare pentru securitatea statului“.

„Este vorba despre alinierea prevederilor din Codul Audiovizualului la Convenţia europeană pentru televiziunea transfrontalieră. Asta înseamnă că toţi operatorii de pe piaţa audiovizuală să fie în condiţii egale; asta înseamnă că cota produsului autohton să fie una net mai mare; asta înseamnă că un radiodifuzor local nu poate pur şi simplu retransmite un post străin şi să se considere radiodifuzor local”.

Sergiu Sârbu a spus că a venit timpul ca statul Republica Moldova să-şi protejeze spaţiul informaţional. Aceeaşi îngrijorare şi-a exprimat-o astăzi, într-o conferință de presă, şi liderul Partidului Comuniştilor Vladimir Voronin, care declarase anterior că alegerile din Găgăuzia au fost câştigate nu de candidata Irina Vlah, ci de televiziunile ruseşti. Voronin a concluzionat că există o sumedenie de canale TV retransmise în Republica Moldova care au un singur scop - să manipuleze opinia publică.Cum putem noi vorbi de suveranitatea Republicii Moldova în condiţiile unei implicări ideologice şi propagandistice necontenite din afară?”, s-a întrebat fostul şef de stat.

Graba cu care este promovat proiectul deputaţilor democrați şi liberal-democraţi i-au alertat pe colegii din alte formaţiuni, dar şi pe experţii din domeniu. Vicepreşedinta PL Corina Fusu a spus că azi la comisia parlamentară de profil s-a încercat introducerea iniţiativei pe ordinea de zi pentru avizare, urmând ca joi sau vineri să ajungă în dezbateri în plen. Dar ideea nu a fost sprijinită.

Fosta jurnalistă de televiziune Corina Fusu spune că iniţiatorii ar avea alte intenţii, diferite de cele afişate. În opinia ei, s-ar dori interzicerea publicităţii la posturile publice de radio şi televiziune, limitarea libertăţilor de expresie în cadrul emisiunilor de dezbateri când sunt vizaţi demnitarii şi interzicerea difuzării informaţiilor care fac referire la surse anonime sau neindetificabile.

Jurnalistul de televiziune Anatolie Golea crede că unele prevederi ar putea trezi îngrijorare în cancelariile europene. El spune că nu înţelege de ce se încearcă în grabă amendarea Codului Audiovizualului, când Republica Moldova are nevoie de un cod nou, cel actual nerăspunzând provocărilor legate de trecerea la formatul digital. Anatolie Golea vede două subtexte în intenţiile guvernanţilor:

„Una ar fi ca la alegerile locale se doreşte să nu se repete situaţia din Găgăuzia, unde am văzut o imixtiune din parte posturile de televiziune ruseşti. Al doilea motiv ar fi o deturnare pe piaţa de publicitate, care se află în scădere şi mogulii din televiziune încearcă să repartizeze altfel publicitatea pe contul statului, pentru că prin acest proiect se încearcă să se interzică amplasarea publicităţii la postul public de televiziune, ceea ce înseamnă că trebuie să crească subvenţiile din parte statului”.

Totodată, Anatolie Golea critică activitatea parlamentului, care, în opinia sa, în cele patru luni de la validarea alegerilor s-a întrunit în numai 10 şedinţe, dintre care jumătate organizatorice. Jurnalistul se întreabă retoric dacă legislativul a terminat cu reformele prevăzute în Acordul de Asociere la UE şi a ajuns la amendarea codului audiovizualului.

Anterior experţi media au cerut autorităţilor să stopeze difuzarea propagandei ruseşti, care, în unele cazuri contravin intereselor naţionale. Acum parte dintre ei sunt surprinși de forma pe care a căpătat-o iniţiativa legislativă, despre care spun, că ar fi fost scrisă în grabă şi pe placul unor deputaţi interesaţi.