Istoricul și analistul Gheorghe Cojocaru în studioul Europei Libere, într-o discuție cu Vasile Botnaru.
Gheorghe Cojocaru: „Deja a patra lună la rând anul acesta, Republica Moldova trăiește fără un buget de stat, abia în zilele din urmă anunțându-se că Guvernul va examina într-o ședință specială proiectul Legii Bugetului de stat pentru 2015. Ministerul Finanțelor, se pare, a finalizat elaborarea propunerilor bugetare pentru anul curent și a transmis noul proiect spre avizare ministerelor și instituțiilor abilitate. Întârzierea aprobării bugetului, aproape fără precedent în istoria recentă a ultimilor ani, are mai multe explicații.”
Europa Liberă: Evident că explicațiile ne interesează. Care ar fi acestea?
Gheorghe Cojocaru: „În primul rând, întârzierea formării Guvernului, care prin lege este instituția ce elaborează și prezintă Parlamentului proiectul de buget, a determinat amânarea, se va vedea până când, a discuției asupra acestui subiect. Indubitabil, incertitudinile politice de la sfârșitul anului trecut-începutul anului acesta sunt o cauză a tergiversărilor în materie bugetară. În al doilea rând, se pare, sustragerile masive de capital dintr-o serie de bănci, asupra cărora se derulează o anchetă parlamentară și penală, au dezechilibrat puternic balanța financiară, încât readucerea acesteia în ordine este și rămâne sub un mare semn de întrebare.”
Europa Liberă: În această situație, de bună seamă, extrem de complicată, guvernarea actuală mai poate miza oare pe sprijinul partenerilor externi ai Republicii Moldova?
Gheorghe Cojocaru: „Poate miza, o dovadă în acest sens este și faptul ratificării Acordului de Asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeană în Bundestagul german la sfârșitul lunii martie, dar răspunsul punctual la această întrebare l-a dat șeful delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, care a subliniat că Europa vrea să aibă garanția că „banii europeni ajung la destinație și nu vor merge direct în buzunarele celor care au cauzat probleme în sistemul bancar”. Toate aceste ajutoare, de care are atâta nevoie economia națională, vor fi condiționate de promovarea realmente a reformelor și de rezultate palpabile în toate domeniile și, înainte de toate, în justiție, mass-media și administrație.”
Europa Liberă: Altă dată pașnicul Pirkka Tapiola acum a dat o notă extrem de dură guvernării din Republica Moldova. De ce s-a ajuns aici, când mai ieri se vorbea despre Republica Moldova ca despre o „istorie de succes”?
Gheorghe Cojocaru: „Se vorbea despre această „istorie de succes” până la asocierea la Uniunea Europeană. Din momentul semnării Acordului de Asociere, se vorbește deja în alți termeni despre Republica Moldova, mai ales că acum nu mai este suficient doar angajamentul politic, ci se cere o muncă tenace de zi cu zi pentru a pune începutul trecerii întregului sistem social-economic și juridic la standardele europene. Această solicitare expresă este, se pare, peste puterile actualei formule guvernamentale, chiar dacă guvernarea continuă să dea asigurări asupra continuității cursului de integrare europeană. Prin urmare, notele critice care se fac auzite tot mai des în spațiul public surprind o realitate care ar putea fi mult mai grava decât se crede.”