Noul şef al Agenţiei Moldsilva, Iurie Apostolachi, a anunţat mai multe controale la întreprinderile silvice din teritoriu, după ce agenţia de stat ar fi fost sesizată de cetăţeni că în unele porţiuni de pădure au loc tăieri ilicite de fâşii forestiere. Nu este primul şef de la Moldsilva ajuns în funcţie care vorbeşte despre acest fenomen. Unii experţi din mediu sunt de părere că cea mai mare parte a tăierilor ilicite au loc cu ştirea angajaţilor din silvicultură, iar pentru a opri fenomenul e necesară o reformare a instituţiei.
Primele instituţii silvice verificate sunt cele de la Orhei, Edineţ şi Călăraşi, dar controalele ar putea fi extinse, a spus şeful Agenţiei Moldsilva, Iurie Apostolachi. El a constata că în ultimii ani activitatea din silvicultură s-a redus doar la tăierea de pădure şi vinderea buştenilor, iar concentrarea pe aspectul economic, zice Apostolachi, i-a făcut pe pădurari şi şefi de întreprinderi silvice să uite de menirea de bază.
„Acest fenomen nu mai poate fi dosit. Ţin şi eu foarte mult la onoarea profesională, la acest nume de silvicultor, dar dacă gestionăm şi în continuare aceste păduri şi terenuri cu vegetaţie forestieră în modul acesta, atunci vom constata cu tristeţe că nu mai avem pădure. Ceea ce se petrece la nivel de ramură asupra procesului de punere în valoare şi recoltarea masei lemnoase, mă iertaţi, este alături de Codul Penal”.
Iurie Apostolachi a afirmat că se gândeşte la măsuri menite să reducă fenomenul tăierilor ilicite. O idee care ar putea fi preluată din Belarus, spune el, este supravegherea video.
Potrivit unui studiu realizat în cadrul unui proiect european, în Republica Moldova jumătate din consumul intern de lemn ar proveni din tăierile ilicite de pădure. Un fruntaş al Mişcării Ecologiste, Vladimir Garaba, crede că aceste tăieri, în proporţie de 80%, sunt făcute cu ştirea celor care lucrează în cadrul gospodăriilor silvice, de la pădurar până la director general. Totodată, expertul în mediu spune că teoretic există două structuri care ar trebui să lupte cu aceste ilegalităţi - garda silvică, din subordinea Moldsilva, şi Inspectoratul Ecologic. Doar că, zice el, prea puţine cazuri sunt depistate şi acelea până la urmă sunt muşamalizate. Vladimir Garaba mai afirmă că prea mulţi şefi a avut în ultimii ani Moldsilva şi toţi au făcut doar primul pas, rămânând la intenţii, neavând curajul să schimbe starea de fapt.
„Cred că Moldsilva este cea mai coruptă întreprindere de stat din Republica Moldova, deoarece funcţionează principiul piramidei: cei mai-cei mai de jos când intră în serviciu achită o taxă, apoi anual au cotizaţii foarte solide către următoare conducere – ocolul silvic, gospodăria silvică ş.a. – şi iată sistemul acesta el trebuie distrus complet. Dacă nu-l distruge, o să rămână totul pe vechi”.
O altă preocupare a noului şef al Agenţiei Moldsilva este elaborarea unui nou regulament cu privire la arendarea fâşiilor forestiere. Cel actual, potrivit lui Iurie Apostolachi, a deviat mult de la scopul nobil propus.
Arendarea de pădure este foarte răspândită în ţările din Europa, doar că acolo totul este transparent, spune Aurel Lozan, coordonatorul naţional al proiectului FLEG în Moldova.
„Opinia mea vizavi de arenda terenurilor forestiere este împărţită. În cazul când avem interese nobile, sunt pentru. În caz când depistăm scopuri nu nobile atunci opinia mea este negativă. Arenda pădurii este o chestiune practicată în foarte multe ţări UE. Acolo practica de a da în arendă este ceva normal, atitudinea celor care arendează este diferită; mai este şi o transparenţă: cine, cum etc. Ar trebui şi la noi să fie o transparenţă”.
Anterior, presa de la Chişinău a dezvăluit că în perioada 2008-2012 mai mulţi miniştri, deputaţi, funcţionari de rang înalt, precum şi oameni de afaceri apropiaţi celor de la guvernare, sub paravanul dezvoltării agroturismului şi protejării naturii, au construit adevărate sate de vacanţă în pădurile de lângă Chişinău. Primul arendaş de pădure al ţării a fost ex-preşedintele Vladimir Voronin.
Chiar dacă organizaţiile de mediu au tras semnale de alarmă că arendaşii, în multe cazuri, au tăiat pădurea şi în locul copacilor au răsărit cabane, sesizările lor au fost ignorate. Singura reacţie e că la sfârşitul anului 2012, arendările au fost sistate, doar că pe parcelele atribuite anterior au continuat să fie ridicate, încălcându-se toate normele din domeniu.