Afaceri și „performanțe” ale întreprinzătorilor în Moldova

Două studii noi ale Băncii Mondiale și BERD.

Banca Mondială şi cea pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare au prezentat astăzi mai multe studii despre mediul de afaceri din Republica Moldova. Unul, intitulat „Doing Business 2015”, constată că Moldova a avansat cu 19 poziţii în clasamentul Băncii Mondiale, care analizează condiţiile de afaceri din 189 de ţări. Astăzi, Republica Moldova se plasează pe locul 63. Un alt studiu, despre „performanţa întreprinderilor”, arată însă că „pe hârtie” antreprenorii îşi pot deschide lesne o afacere, în practică, însă, majoritatea se confruntă cu problema corupţiei şi a instabilităţii.

Studiile realizate de experţii Băncii Mondiale şi ai Băncii pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare oglindesc următoarea situaţie: Republica Moldova a evoluat la capitolul simplificarea procedurilor pentru iniţierea unei afaceri, mai rău stau lucrurile, însă, atunci când vine vorba de punerea în practică a acestor proceduri. Bunăoară, autorităţile au redus timpul pentru obţinerea unei licenţe de funcţionare, dar costurile pentru aceasta au crescut cu aproape o treime.

O altă problemă semnalată de oamenii de afaceri moldoveni e că în ultima perioadă a crescut frecvenţa controalelor din partea instituţiilor de stat. Astfel, practic fiecare a patra companie a raportat şase şi mai multe vizite din partea organelor de control în 2014, iar cele mai aspre sancţiuni au fost impuse companiilor după ce au fost verificate de Inspectoratul Fiscal.

O altă concluzie a studiilor care analizează condiţiile de afaceri în Republica Moldova este că întreprinderile evită să se adreseze în instanţă din cauza neîncrederii în sistemul judecătoresc. Şefa reprezentanţei de la Chişinău a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Julia Otto, spune că experţii instituţiei au stat de vorbă cu mai mulţi potenţiali investitori pentru piaţa Republicii Moldova.

Julia Otto

Julia Otto a rezumat temerile expuse cel mai des de aceştia: „Condiţii de concurenţă inechitabile, în special în ceea ce priveşte dreptul la proprietate şi rezolvarea cu bună credinţă a disputelor comerciale în instanţă. Cred că vă daţi seama că aici mă refer la deficienţele sistemului judiciar din Republica Moldova, care are urgentă nevoie de îmbunătăţire. [...] Un alt domeniu important în care sunt aşteptate evoluţii este cel bancar, în care am vrea să vedem mai multă independenţă a autorităţii de reglementare şi mai puţină politizare – fapt important pentru acest sistem vital al economiei Republicii Moldova”.

Studiile Băncii Mondiale şi BERD Moldova demonstrează că printre oamenii de afaceri s-a înrăutăţit considerabil şi percepţia în ceea ce priveşte „marea corupţie” sau, cum o numesc experţii, a „capturii de stat”. Potrivit documentelor, percepţia negativă a fost influenţată, cel mai probabil, de „atacurile raider” din sectorul financiar, cazurile de corupţie pe larg mediatizate şi acuzaţiile de concesionare în condiţii netransparente a Aeroportului Chişinău.

De altfel, în pofida progreselor înregistrate de Republica Moldova în ceea ce priveşte legislaţia care reglementează mediul de afaceri, Ambasadoarea Suediei în Republica Moldova, Ingrid Tersman, a constatat că autorităţile de la Chişinău mai au multe de făcut pentru ca ţara să devină una cu adevărat „ofertantă” pentru oamenii de afaceri:

Ambasadoarea Ingrid Tersman

„Legislaţia în domeniul afacerilor arată bine şi a fost îmbunătăţită în ultimii ani, însă percepţia antreprenorilor şi realitatea demonstrează că e nevoie de mai mult capital uman şi financiar pentru a deschide şi menţine o afacere în Republica Moldova. [...] Cred că această discrepanţă ar trebui să se diminueze, astfel încât ţara să fie mai atractivă pentru investitori, dar şi pentru a creşte imaginea Republicii Moldova în ochii partenerilor săi occidentali şi ai cetăţenilor”.

Piedicile din calea oamenilor de afaceri moldoveni, a atras atenţia ambasadoarea Suediei, ar avea un impact negativ şi asupra comerţului extern al Republicii Moldova. Or, un climat de afaceri împovărător implică costuri adiţionale pentru companii, ceea ce le face necompetitive pe piaţa Uniunii Europene, precum şi pe alte pieţe.