Având prilejul Zilei Internaţionale a Romilor, mai multe organizaţii neguvernamentale au atras atenţia autorităţilor în aceste zile că integrarea romilor în societate este deocamdată un angajament restant. Membrii comunităţilor de romi le-au solicitat guvernanţilor să includă în structurile de stat un reprezentant al acestei etnii, care să le promoveze drepturile şi să menţină în discuţie problema şcolarizării romilor, lipsa locurilor de muncă, precum şi cazurile de discriminare.
O evaluare la zi a situaţiei din comunităţilor de romi ar arăta că în ultimii ani nu s-au găsit soluţii realiste pentru a spori accesul romilor la servicii sociale, de sănătate, nemaivorbind de oportunităţi de angajare legală în câmpul muncii. Este opinia împărtăşită de mai mulţi fruntaşi ai organizaţiilor obşteşti care promovează drepturile acestei etnii.
Ei spun că problemele romilor se agravează pornind la faptul că nu se cunoaşte nici măcar numărul lor real. Autorităţile operează cu cifra de 11 mii, iar ONG-urile cu date care arată că pe teritoriul Moldovei locuiesc peste 100 de mii de romi.
Această lipsă de exactitate, spune Anatolie Căinăreanu, vicepreşedinte al asociaţiei „Elita Romani” arată că cei mai mulţi romi încă nu au acte ce le-ar atesta identitatea şi din acest motiv ei rămân frecvent în afara serviciilor de ajutor: „Mulţi romi nu sunt documentaţi. Sunt probleme mari că, unde se duce, dacă a spus că este rom, socotiţi că el nu este angajat. Ce fac ei, ei pleacă în Ucraina, Rusia, în ţările europene. Te duci prin raioane, stă o bătrânică cu 5-6 copii şi ea nu are nici un document pe ei. Şi ea în gura mare strigă la organele publice locale că ar trebui să îi perfecteze ajutor social, acolo tot corect se exprimă şi îi spune să aducă documente.”
În acest an se încheie termenul rezervat pentru punerea în aplicare a planului de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă, aprobat în 2011 de guvern. Unele obiective, precum asigurarea medicală, condiţii mai bune de locuit, documentarea şi participarea romilor în procesul decizional au fost incluse în agende similare, începând cu anul 2005,
Artur Cerari
însă fără a avea vre-un rezultat, susţine Artur Cerari, recunoscut în comunitate drept Baron al romilor din Republica Moldova. Faptul că cei mai mulţi romi trăiesc în sărăcie, spune el, explică oarecum şi neşcolarizarea copiilor, care renunţă la educaţie şi merg cu părinţii la cerşit sau la muncă în afara ţării. Datele celui mai recent studiu realizat de Organizaţia Naţiunilor Unite arată că doar unul din doi copii de etnie romă merg la şcoală. Artur Cerari spune:
„Totul este numai pe hârtie, la aşa nivel. Nu s-a schimbat şi nici n-o să se mai schimbe nicicând. La învăţătură, ce fel de învăţătură dacă laşi un copil acasă fără de supraveghere. Cu regret, avem aceea ce avem, că toţi pleacă, adică migrează. Şi e bine când s-a aranjat la un lucru pe un an de zile şi poate să dea copilul la şcoală, dar dacă umblă din oraş în oraş, nu este posibil.”
Membrii comunităţilor de romi salută totuşi instituirea proiectului mediatorilor comunitari. Pentru că mediatorii sunt de etnie romă şi cunosc tradiţiile şi obiceiurile specifice ale romilor, în satele în care a apărut un asemenea serviciu, are cine să-i reprezinte pe romi în faţa autorităţilor locale. Chiar dacă şi-a demonstrat utilitatea şi eficienţa, serviciul mediatorilor a dispărut din unele localităţi, iar în altele nici nu a ajuns să fie pus în practică, motivul fiind lipsa fondurilor pentru a-i plăti pe mediatori.
Nicolae Farâmă, membru al Asociaţiei „Elita Rom” spune că romii nu pun la îndoială şi sarcina lor, de se afirma astfel încât să combată prejudecăţile şi să fie priviţi ca cetăţeni activi şi responsabili. Un obiectiv ce poate fi realizat, însă doar cu susţinere şi ajutor în interiorul comunităţii rome, adaugă Nicolae Fărâmă:
„Noi suntem discriminaţi de moldoveni, de guvern, de cine doriţi şi asta are loc, desigur. Dar niciodată nu m-am gândit că noi, ţiganii, vom fi discriminaţi de ai noştri ţigani. E foarte uşor să manipulezi cu un popor care nu are studii, care este sărac şi nu ştie nimic, este dezechilibrat absolut total.”
Membri Asociaţiei „Elita Rom” sunt de părere că deocamdată obiectivul de incluziune a romilor în societatea este unul restant atât pentru guvernare, cât şi pentru organizaţiile obşteşti care şi-au asumat această sarcină. Ideea de egalitate între romi şi populaţia majoritară, spun aceştia, poate fi cultivată doar dacă se va trece de la acţiuni de sensibilizare la lucrul nemijlocit cu romii din satele Moldovei.