Viitoarea Strategie Europeană de Securitate trebuie să se focalizeze asupra celor două vecinătăți, estică și sudică. Acesta este primul dintre dintre punctele propuse de România într-un document distribuit statelor membre prin care Bucureștiul cere modificarea actualei Strategii europene, document care datează din 2003. Între timp bătrânul continent s-a confruntat cu o criză economică dură și trebuie să facă față în această perioadă conflictelor care au loc în Ucraina și în apropierea Mediteranei, unde se dezvoltă Statul Islamic. Două situații neprevăzute în actuala Strategie de securitate, document care începe cu următoarea aserțiune „Europa nu a fost niciodată atât de prosperă, sigură și liberă”.
Ministerul de Externe de la București a organizat astăzi o dezbatere legată de ideea României de modificarea vechii strategii de securitate, care în 2003 identifica cinci riscuri: terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele regionale, statele eșuate și crima organizată.
Privite în ansamblu, aceste riscuri rămân neschimbate, Franța a suferit recent în urma atacurilor teroriste, iar în Ucraina are loc un conflict regional, care poate transforma această țară într-un stat eșuat, dacă nu se vor găsi destul de repede soluții pentru redresarea sa economică. Apoi recenta amenințare formulată de Rusia prin diverse canale prin care reamintește Vestului că este o superputere, care are un arsenal nuclear impresionant ce poate fi folosit oricând, sugerează că există un risc și din acest punct de vedere, chiar dacă este vorba în cele din urma de o întoarcere la retorica Războiului Rece.
Așadar riscurile de securitate sunt cam aceleași, doar că ponderea lor este diferită. În plus, între timp a apărut o nouă vulnerabilitate dată de orientările pro-moscovite, mai mult sau mai puțin evidente, ale unora dintre statele membre, care tind să creeze un nou Flanc în interiorul Uniunii Europene și poate chiar înăuntrul NATO. Despre cum poate fi combătută această slăbiciune nu pomenește însă niciun document oficial sau neoficial al Uniunii.
Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a vorbit astăzi la dezbaterea privind necesitatea unei noi Strategii de Securitate a Uniunii Europene despre faptul că în Vecinătatea estică, Uniunea Europeană și NATO trebuie să se adapteze la „asertivitatea în continuă creștere a Federației Ruse și a acțiunilor sale care încalcă normele de drept internațional”, explicând că „asistăm la perspectivele multiplicării conflictelor regionale prelungite, precum și la utilizarea de instrumente precum războiul hibrid sau presiuni de natură economică”, inclusiv în ceea ce privește livrările de energie.
Propunerea României de modificare a Strategiei de Securitate a Uniunii Europene este un prim pas pe care Bucureștiul îl face pentru a-și susține în mod vocal propriile interese și pentru a deveni o voce în concertul european. Pentru ca propunerea să aibă succes, partea română are nevoie de aliați, într-o perioadă în care pe continent fiecare țară tinde să-și conserve și să-și valorifice în mod individual avantajele. Uniunea Europeană nu a avut niciodată cu adevărat o politică externă comună și nici politici de apărare comune. Iar după anexarea Crimeei faliile de securitate care despart statele membre au devenit și mai evidente.
Mai important, ar fi, poate, ca în acest moment să se identifice modalitățile prin care cele 28 de țări să poată funcționa la nivel diplomatic și defensiv ca o federație, nu ca un conglomerat de națiuni în care fiecare vrea să aibă propriile câștiguri, fără să conteze care este câștigul la nivel comunitar.