Moscova a anunţat ca ar fi gata sa livreze Iranului sisteme supersofisticate de lansare a rachetelor S300 şi ca acest lucru nu ar încălca în nici un fel rezoluţia Naţiunilor Unite care nu permitea astfel de acorduri cu regimul de la Teheran. Mai mult, ministrul rus de externe Serghei Lavrov declara ca aceste sisteme sunt, de altfel, de apărare:
Serghei Lavrov
„Lăsați-mă sa precizez ca sistemul S300 - un sistem de mare precizie pentru rachete – este strict defensiv, nu a fost creat pentru a fi folosit in ofensiva şi nu pune in pericol securitatea nici unei tari din regiune, inclusiv Israelul. In acelaşi timp, având in vedere situaţia foarte tensionata din imediata vecinătate a Iranului, sistemele acestea de apărare antiracheta sunt foarte importante pentru Iran – si evenimentele de săptămâna trecuta din jurul Yemenului sunt o alta dovada a acestui fapt”.
Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Marie Harf comenta astfel decizia de ieri a Moscovei de a anula decretul din 2010, prin care preşedintele de atunci al Rusiei, Dmitri Medvedev, interzicea vânzarea acestor sisteme Iranului:
„Nu credem ca este o abordare constructiva din partea Rusiei in acest moment de a merge mai departe. Dar noi colaboram îndeaproape cu ruşii in negocierile P 5 plus 1 si nu credem ca acest lucru va avea impact asupra unităţii noastre in camerele de negocieri”.
Marie Harf
Reamintim că in aceste negocieri iau parte reprezentații Statelor Unite, Marii Britanii, Rusiei, Franţei, Chinei si Germaniei, tari care, la ultima lor runda de negocieri declaraseră ca s-au făcut progrese însemnate, dar ca multe detalii urmează să mai fie negociate, înţelegerea nefiind încă încheiata complet.
Expertul in armamente Simon Saradjian de la Universitatea Harvard crede că preşedintele Rusiei Vladimir Putin vrea sa transmită un mesaj dublu prin decizia sa de ieri de a anula decretul semnat de predecesorul sau:
„Ridicând aceasta interdicţie înainte de a se fi ajuns la o înţelegere definitiva, Putin le-a demonstrat liderilor iranieni ca dintre toţi membrii acestui grup de negocieri, Rusia este cea mai hotărâtă sa îmbunătăţească relaţiile cu Iranul. Alte tari din acest format, poate cu excepţia Chinei, vor aştepta probabil sa se ajungă la o înţelegere finală, înainte de a-şi îmbunătăţi relaţiile cu Iranul. Si aceste tari merg pe formula ridicării treptate a sancţiunilor, in timp ce Rusia, iată, deja a ridicat unele dintre ele. Acest element nu va fi risipit de liderii iranieni când decid cum sa-şi organizeze relaţiile cu puterile lumii pe mai departe”.
Şi, continua expertul american:
„Ar fi foarte neobişnuit pentru Rusia să ridice aceasta interdicţie si sa nu livreze sistemele S300 pentru rachete”.
Cotidianul britanic Financial Times îl citează pe expertul rus Ruslan Puhov de la Centrul pentru Analiza Strategiilor si Tehnologiilor, pentru care decizia lui Putin nu înseamnă neapărat ca el va si livra aceste sisteme Teheranului si ca de fapt ar fi un element prin care Moscova vrea sa obţină alte concesii in negocierile ei cu puterile occidentale.
Discuţiile legate de aceste sisteme sunt de mult timp un subiect de controversa, scrie corespondentul nostru la Washington Carl Schreck. In răstimpul anilor, Teheranul a solicitat de la Moscova aceste sisteme deja din 2003, iar presa rusa si cea iraniana au relatat ca aceste sisteme ar fi si ajuns, sau ar fi fost pregătite sa ajungă, pentru ca apoi aceste informaţii si declaraţii sa fie respinse. In decembrie 2010, Washingtonul saluta si lăuda decizia preşedintelui Medvedev de a interzice prin decret furnizarea acestor sisteme, al căror contract era estimat la 800 de milioane de dolari.
Ieri Casa Alba, prin vocea purtătorului de cuvânt Josh Earnest a arătat opoziţia fata de decizia preşedintelui de la Moscova care ar putea pune in pericol ajungerea la o înţelegere finala intre cele 5 membre ale Consiliului de Securitate ONU plus Germania cu reprezentanţii Teheranului.