Gînduri în aerul proaspăt al dimineţii de Paști cu un borș cu ardei iute

Jurnalul săptămînal al lui Gheorghe Cojoc.

Născut la 3 octombrie 1959 în satul Hăsnășenii Mari, raionul Drochia. A absolvit Facultatea de Jurnalism a USM. A fost redactor adjunct al ziarului „Gloria” din Basarabeasca, apoi redactor al „Curierului de Basarabeasca”. Ulterior a activat in cadrul Consiliului Județean Lăpușna. A fost și secretarul raionului Basarabeasca. Actualmente este sef adjunct al Oficiului Teritorial Hâncești al Cancelariei de Stat.

Luni

Aerul proaspăt al dimineţii celei de-a doua zi de Paşti nu numai că te trezeşte parcă la viaţă, ci îţi mai inspiră şi credinţa că toate în lumea aceasta sunt aşezate aşa încât numaidecât trebuie să fie bine. Mă aflu pe ospeţe şi am nimerit la ospăţuri. Dar, Doamne, oare chiar la noi tot sensul sărbătoririi la ţară a Învierii Domnului trebuie să se reducă la mâncare şi la băutură?

După un borş cu un ardei iute şi un ou roşu ciocnit cu Hristos a Înviat primesc un telefon de la o femeie singuratică, o pensionară vrednică şi plină de viaţă, o femeie cu o mare credinţă în Dumnezeu, văzută tot timpul la biserică şi care coace prescură pentru acest locaş din Coşcodeni, Sângerei. Doamna Elena Stamatin, căci de ea vorbesc, se confruntă cu o problemă serioasă la Paşti, a doua oară, cum numai îşi îngrijeşte grădina, îi vin cu traiul în ea cârtiţele. Sosit la faţa locului, ne apucăm să săpăm muşuroaiele cârtiţei, apărute de-a lungul şi de-a curmezişul lotului. N-am prins-o, dar am izgonit-o măcar din grădină. Anul trecut i-am prins două care îi mâncau toată ceapa, usturoiul, morcovul, până şi cartofii. Se vede că şi munca aceasta în gol a omului plin de credinţă în Dumnezeu e o ispită a Domnului. „Aşa a dat cel de sus”, oftează Elena Stamatin.

Marţi

Trăiesc o trecere lentă de la Festivalul cântecului pascal de la Mănăstirea Chistoleni din Sadaclia, Basarabeasca, la o săptămână luminată de tumultul vieţii şi mai ales al grijilor sub toate aspectele ce ne frământă.

Pe de asupra, s-a mai dat şi startul perioadei electorale. Conform unei faxograme, la 21 aprilie, ne vizitează raionul ministrul Economiei, Stephane Bride. Poate într-adevăr ceva se va face şi pentru Basarabeasca, or autorităţile raionale promit la toate ecranele şi microfoanele că se face tot posibilul, iar în realitate situaţia în regiune a devenit şi mai proastă.

Miercuri

La şedinţa operativă asistăm pentru a câta oară la teatrul de prost gust al unui singur actor, unde preşedintele raionului se laudă cum că a fost recent la Bruxelles, la Prahova, la Moscova, la slujba învierii, chiar alături de patriarhul Kiril. Cum ar spune aici ruşii de la noi „Путин отдыхает”. După o sută de minute de mimare a abordării serioase a problemelor, conducătorii serviciilor descentralizate ies de la şedinţă dând a lehamite din mână, dar şi liniştiţi, pe de altă parte, că nu are cine-i pune să asude. Timpul trece, leafa merge, iar cei de sus mai fac o dată alegeri tot în raioane.

Pe la amiază îmi telefonează doamna deputat Aliona Goţa care vrea să ne viziteze. Convoc serviciile publice desconcentrate. S-au întrunit vreo 20 de persoane cu funcţii înalte de răspundere. Tema discuţiei – raionul, partidul, alegerile care vin, autonomia locală, bunăstarea populaţiei. Lumea tace şi ascultă alesul poporului. Parcă totul e logic, parcă aşa ar trebui să fie. Între timp, sondajele recente ne apasă tot mai mult şi ne pun pe gânduri. Nebănuite sunt căile Domnului. Oricum mingea e încă de partea Alianţei. Poate încă nu e târziu să fie şi mai bine.

Joi

La şedinţa Consiliului raional propunerea a doi membri în Consiliul electoral de circumscripţie raională s-a votat fără probleme. Or, majoritatea aici a PD-ului e asigurată demult, dar pe parcurs această formaţiune având şi acum doar şase consilieri din 27. După şedinţă ne adunăm în biroul Inspecţiei muncii. Problema care arde de fapt nici nu mai ştiu de când e plata muncii în plic. Se vede că Inspectoratul are nevoie de o bilă impusă la moment. De faţă e poliţia, fiscul, centrul de sănătate publică, ecologia. Ne gândim la nişte informatori, la anonimat, la persoane de încredere. Se încheagă un scenariu chiar. Agenţii economici şi persoanele fizice în acest sens la noi îşi fac de cap şi ele sunt multe la care se lucrează la negru.

Vineri

Ne pregătim de vizita de marţi a ministrului Economiei, Stephane Bride. Poate măcar de data aceasta va lua foc şi vor fi invitate şi serviciile descentralizate la Consiliul raional, poate chiar şi ascultate.

De o habă de vreme, cam de un an, miniştrii vin la preşedintele raionului, îşi discută chestiunile ce le au, chipurile, în comun, mimează o audienţă promptă şi inopinată a cetăţenilor şi pe aici le e drumul. Ce scriu ei în rapoartele respective oare? Că la noi nu a ajuns încă niciunul.

Gândul că trebuie să mă deplasez la Hăsnăşenii Mari, Drochia, mă apasă tot mai mult. Acolo, la cimitir, mă aşteaptă mama şi tata, alţi apropiaţi şi dragi, trecuţi în lumea celor drepţi, a blajinilor.

Plec să-mi trăiesc clipele neuitării la faţa locului. Aşa e pe lumea aceasta blestemată, noi toţi fugim de moarte şi pământ şi apoi trecând prin viaţa aceasta toată murim cu gândul tot la un mormânt.

Rămâne numai lumea aceasta mare, aceeaşi iarbă verde şi acest soare. Şi poate mai rămâne neuitarea.