Prezențe culturale moldovenești în Portugalia

Ilian Gârneț.

Interviu cu criticul de artă Larisa Turea.

La Lisabona sunt organizate evenimente cu participarea oamenilor de cultură din Moldova. Violonistul Ilian Gârneț a fost invitat să cânte la spectacolul de gală din seara închiderii Festivalului Zilele Muzicii 2015 din Portugalia. Acompaniat de Orchestra Simfonică Portugheză, el a interpretat „Fantezia Carmen” de Franz Waxman, cu care a câştigat Concursul de vioară patronat de Regina Belgiei, în 2009. Criticul de artă Larisa Turea s-a aflat printre spectatori.

Larisa Turea: „În cadrul Zilelor Muzicii Lisabona, de fapt a fost concertul de închidere a stagiuni Orchestrei Simfonice portugheze, Ilian Gârneţ a fost invitat de onoare.

Ilian este foarte cunoscut în toată Europa, e stabilit la Hamburg, acum câţiva ani a primit premiul la un concurs patronat de Regina Belgiei. Şi de această dată şi-a confirmat valoarea, pentru că a ridicat în picioare sala, a fost cel mai aplaudat solist din toată această manifestare extraordinară. A fost un eveniment în viaţa muzicală a Lisabonei şi nu numai.

M-am bucurat să văd că spectatori din toate generaţiile l-au admirat interpretând cu foarte multă virtuozitate „Fantezia Carmen” de Bizet şi Waxman şi că a fost apreciat, el are un stil foarte lejer, oarecum interactiv, se adresa publicului. Şi m-am bucurat că a fost, de fapt, punctul forte al întregului concert.”

Ilian Gârneț interpretînd „Fantezia Carmen”

Europa Liberă: Atât de mult să cunoască publicul spectator din Portugalia cultura Republicii Moldova? Acolo a ajuns şi compozitorul Eugen Doga.

Larisa Turea: „Da. De acum am devenit o prezenţă activă, pentru că se organizează foarte multe acţiuni cu public. Chiar în cadrul acestui concert de la Centrul cultural Belem lângă noi stătea o bătrânică foarte simpatică, care a spus cuvinte foarte frumoase despre moldoveni. A zis că este o mare bucurie să constate că moldovenii sunt foarte muncitori, că sunt, majoritatea dintre ei, inteligenţi, bine pregătiţi, că de foarte multe ori nu au angajamente la locul pe care l-ar merita.

Şi faptul că aici a fost Ilian Gârneţ, am avut şi un solist de balet foarte apreciat, Maxim Clefos, care e de fel din sudul Basarabiei, Maxim era prinţul în spectacolul de balet la Baletul clasic din Lisabona.

Şi ne-am bucurat acum că abia s-a încheiat Festivalul de film independent, la care sper foarte mult că vor participa curând şi cineaşti din Republica Moldova, e păcat că acest festival nu are o rezonanţă cuvenită la noi în ţară.

La acest festival, cel mai aşteptat a fost filmul „Aferim!” de Radu Jude, un film controversat, foarte bine jucat, care a luat Premiul mare şi a mai luat un premiu al bloggerilor de cinema, ceea ce va face ca să fie difuzat în reţeaua de cablu a Portugaliei. M-am bucurat pentru acest premiu, pentru că m-am gândit că de multe ori suntem văzuţi numai din punctul de vedere al muncii brute. Mulţi concetăţeni de-ai noştri muncesc în Portugalia la muncile de jos, pe când avem şi vârfurile culturale, avem mulţi medici bine văzuţi în Portugalia.”

Europa Liberă: A propos, la aceste evenimente participă şi moldovenii care s-au stabilit fie temporar sau pe un termen mai lung cu traiul în Portugalia? Vin moldovenii?

Larisa Turea: „Vin moldovenii. Chiar m-am bucurat să văd în sală la acest festival concetăţeni de-ai noştri mai mulţi, au fost studenţii în arte frumoase, dar şi studenţii în medicină. A fost foarte multă lume din partea noastră, este un interes sporit, mai ales că în acest festival a mai participat un film românesc, e vorba de scurtmetrajul „Cai putere” de Daniel Sandu, film care, la fel, apropie Moldova, Ţara Românească, de publicul portughez.

Filmele sunt o prezenţă foarte masivă în peisajul cultural portughez. Mă bucur că şi de această dată a cucerit marele premiu. Nu este primul premiu cucerit de Radu Jude, acum câţiva ani a luat, la fel, Marele Premiu pentru un scurtmetraj, pentru un film care a rulat şi în Republica Moldova, e vorba de „Lampa cu căciulă”. Ştiu că mai multe filme româneşti vor participa şi la Cronograf în acest an. Deci, există o mişcare du-te-vino continuă între Europa şi Republica Moldova şi acest lucru nu poate decât să ne bucure.”