Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, pe scurt DIICOT funcționează sub Parchetul General la fel ca DNA, Direcția Națională Aticorupție. Cele două se află într-o oarecare rivalitate, dar cel puțin la nivelul imaginii, procurorii anti-corupție sunt mai bine văzuți, iar sondajele demonstrează că acțiunile lor sunt susținute de majoritatea românilor.
Unele case de sondare (Avangarde, martie 2015) arată chiar că 89 la sută dintre români ar fi de acord cu anchetele Direcției Naționale Anticorupție.
DIICOT, pe de altă parte, a avut o istorie recentă mai puțin fericită, mai cu seamă că în luna noiembrie a fost arestată preventiv chiar șefa acestei structuri, Alina Bica, una dintre autoarele noilor Coduri, Penal și de Procedură Penală.
Ea este acuzată că a acordat, alături de alte persoane care au participat în Comisiile specializate pentru restituirea proprietăților, despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro. Prietenă cu Elena Udrea, ea a ajuns procuroare-șefă la DIICOT în urma înțelegerilor făcute de fostul președinte Traian Băsescu cu premierul Victor Ponta.
Procurorii de la DIICOT au și ei legendele lor, spre exemplu acum o săptămână, aceștia au anunțat că au destructurat o așa-numită Academie a Infractorilor Români, grupare extrem de violentă, militarizată și specializată în jafuri care aveau loc în marile orașe europene, unde au produs un prejudiciu de circa 10 milioane de euro, mult mai mic deci decât cel la care a anchetatorii susțin că ar fi participat fosta șefă a DIICOT.
Capturile de droguri sunt la ordinea zilei, dar și dosare în care sunt implicați politicieni. Dosarul „Mătușa Tamara”, al fostului premier Adrian Năstase a fost investigat de DIICOT, și în cele din urmă închis: era vorba despre o moștenire suspectă de 100.000 de dolari pe care o rudă mai îndepărtată i-ar fi lăsat-o lui Năstase, bani pe care politicianul i-a trecut în declarația sa de avere din 2005.
Dosarul senatorului Varujan Vosganian acuzat că pe vremea când era ministru al industriei a fost de acord să-i dea gaz sub prețul pieței lui Ion Niculae, un om de afaceri autohton, proprietar al firmelor InterAgro este de asemenea la DIICOT, dar Senatul s-a opus cercetării parlamentarului.
Competiția dintre DNA și DIICOT poate fi bună, câtă vreme cele două direcții se completează reciproc, dusă mai departe, cursa dintre cele două ar putea produce blocaje și bruiaje reciproce.
Multe operațiuni ale ale DIICOT rămân, însă, necunoscute, fiindcă detaliile cercetării nu sunt date publicității. Din când în când apare câte un comunicat în care se precizează că o anumită operațiune desfășutată de DIICOT și Serviciul Român de Informații s-a concentrat asupra perchiziționării unor imobile „unde se bănuiește că activiștii islamici pregăteau atentate teroriste”.
Spre deosebire de procurorii anti-corupție care se pot lăuda cu prăzile lor, cei de la crimă organizată și terorism trebuie să fie discreți. Transparența în cazul lor n-ar aduce nimic bun. Ei colaborează cu partenerii externi ai României pentru distrugerea unor rețele criminale și acționează în timp util împreună cu serviciile secrete pentru prevenirea unor evenimente care pot fi grave.
De aceea procurorul-șef al DIICOT nu are nevoie doar de experiență, ci și de curaj și etică. Alina Bica, fosta șefă a DIICOT a ajuns în funcție datorită susținerilor, intervenților politice și a tăcerii Serviciului Român de Informații, care ar fi trebuit să prevină numirea sa, pentru a nu slăbi această structură atât de importantă.
Timp de șase luni locul lăsat liber nu a fost ocupat, dar între timp au fost selectați șase dintre procurorii care s-au înscris la concurs, iar singurul rămas în cursă este Daniel Horodniceanu, șeful DIICOT Iași.
La întrebările Consiliului Superior al Magistraturii Hordoniceanu a fost modest și timid, rămâne de văzut dacă și președintele Klaus Iohannis va fi de acord cu el, fiindcă șeful statului are ultimul cuvânt în această nominalizare.