„Pentru Uniunea Europeană nu ar costa practic nimic să accepte Republica Moldova în rândurile sale, mai ales că o treime din populația sa aptă de muncă deja a emigrat în Europa”, spun Vladislav Inozemțev, directorul Centrului pentru Studii Post-Industriale cercetător Berthold Beitz Fellow la Consiliul German pentru Relații Externe, într-un articol de opinii în cotidianul rus The Moscow Times.
După părerea expertului economic rus, toate statele post-sovietice s-ar putea, eventual, integra în UE. Întrebarea lui Inozemțev este: Când? La ce preț? Care vor fi consecințele?
Expertul consideră că UE trebuie să folosească oportunitatea summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga, care a început joi, pentru a transmite un mesaj clar tuturor, inclusiv Rusiei, că membrii Parteneriatului Estic sunt văzuți ca potențiali membri ai UE.
Inozemțev crede că Republica Moldova, care deja are un regim liberalizat de vize, ar putea primi statutul de membru în 2020-2022. La același lucru speră Ucraina și Georgia – celelalte țări din Parteneriatul Estic asupra cărora este concentrată atenția UE.
„Desigur, cooperarea cu Ucraina poate decurge în ritm lent, însă în circumstanțele actuale contează ca procesul să nu fie oprit”, spune Inozemțev în articolul său.
Dacă va implementa reformele necesare, expertul economic rus crede că Ucraina va primi garanția că integrarea țării în UE este pe cât de posibilă, pe atât de dorită. Prin integrarea R. Moldova la costuri minime și lansarea unor promisiuni oficiale Georgiei și Ucrainei, UE ar putea schimba opinia publică în țările Europei de Est în favoarea sa și consolida sentimentul pro-european în Armenia și Belarus.
Inozemțev mai spune că UE trebuie să afirme clar și răspicat că-și abandonează politica de a refuza să discute despre integrare cu țările în care există conflicte interne. „De fapt, cu excepția Belarusului, toate țările Europei de Est încearcă să lupte cu mișcările separatiste interne”, susține expertul. După părerea lui, această mișcare ar elimina orice stimul pentru Moscova de a interveni în conflicte și astfel de a aduce o contribuție majoră la stabilirea păcii în regiune.
Vladislav Inozemțev, 2014
Deși Moscova susține că nimic nu poate schimba voința „cetățenilor iubitori de libertate” din Transnistria și Donbas, unele cifre arată contrariul, afirmă Inozemțev.
„La un an după semnarea Acordului de asociere cu UE, ce presupune regim liberalizat de vize pentru moldoveni, o pătrime din cei 74 de mii de rezidenți ai Transnistriei au depus dosarul pentru a obține pașapoarte moldovenești. Și dacă șansele R. Moldova de a se integra în UE se vor consolida, Transnistria ar putea abandona cererile de independență peste noapte”, spune expertul economic rus în articolul său din The Moscow Times.
Nici cei din Abhazia și Osetia de Sud nu se vor ține mult timp de pașapoartele ruse, dacă Georgia va reuși să obțină un regim fără vize cu UE, consideră Inozemțev. După destrămarea URSS, Kremlinul a folosit tehnica „instabilității controlate” în țările vecine pentru a se asigura că nu vor ieși din sfera de influență rusă. Acest scop a determinat Moscova să mențină potențialul de conflicte interne în regiune, scrie expertul: „Dacă UE ar anunța că e gata să discute integrarea europeană inclusiv cu țările în care sunt conflicte înghețate, acesta ar fi cel mai bun instrument pentru a le aplana.”
Desigur, UE poate să nu fie gata pentru astfel de măsuri ambițioase și dificile, spune Inozemțev, însă expertul e sigur că la nivelul politicii globale promisiunile făcute la timp uneori pot fi mult mai eficiente decât acțiunile. „UE ar trebui să lucreze mai mult cu statele sale partenere pentru a identifica scopurile comune de lungă durată și să se preocupe mai puțin de chestiuni minore”, consideră expertul economic rus Vladislav Inozemțev.