De la izbucnirea conflictului din Ucraina la începutul anului trecut, fluxul de imigranți și solicitanți de azil din această țară în Polonia și alte țări europene a crescut constant, scrie Rick Lyman în ziarul „The New York Times”.
Polonia, Germania, Italia și alte destinații favorite ale ucrainenilor care vor azil au respins însă majoritatea cererilor lor de azil sau au întîrziat procesarea lor.
Aceste țări, care nu doresc deloc să-și deschidă granițele pentru ceea ce ar putea fi un alt torent de imigranți doritori de muncă, spun că vestul Ucrainei nu a fost atins de conflictul din această țară.
„Motivul pentru care sînt respinși este foarte clar. Ucraina e o țară uriașă, și doar o parte a teritoriului ei e nesigură, deci ei se pot reloca intern”, spune Marta Jaroszevicz, coordonatoarea proiectului pentru migrații de la Centrul pentru Studii Estice din Varșovia.
Deși numărul migranților ucraineni e relativ mic, în special în comparație cu zecile de mii care trec Mediterana spre Italia dinspre Orientul Mijlociu și Africa, el este în creștere, și ucrainenii alcătuiesc acum cel mai mare grup de solicitanți de azil în mai multe țări europene, continuă articolul din „The New York Times”.
„În ultimii 10-20 de ani, ucrainenii nu erau deloc prezenți în statisticile legate de solicitanții de azil, iar asta s-a schimbat substanțial și aproape dintr-o dată în martie 2014”, afirmă Robert K.Visser, directorul executiv al Biroului european de sprijin pentru azil, care are sediul în Malta.
În 2013, 1.060 de ucraineni au cerut azil în Uniunea Europeană. Anul trecut, după izbucnirea conflictului din estul Ucrainei, cifra a sărit la 14.040.
În Polonia - națiune profund omogenă, cu una din cele mai liberale politici legate de vize din Uniunea Europeană și puțină experiență când vine vorba de un număr mare de imigranți - în Polonia deci, chestiunea e în mod particular acută.
Legăturile etnice și culturale solide ale Poloniei cu vestul Ucrainei fac din Polonia o destinație logică pentru ucrainenii care caută acolo de lucru, educație și rezidență permanentă legală.
Marta Jaroszewicz estimează că acum în Polonia sînt cam 400.000 de mii de ucraineni, dintre care mulți au sosit aici după începerea conflictului. În 2014, mai mult de 300.000 de ucraineni au solicitat vize de lucru temporare, cel mai solicitat tip de viză, și primul pas spre ceea ce doresc ei cel mai mult - statut oficial de rezident.
„Cei mai mulți dintre ucraineni preferă să solicite viză, nu azil, și după ce li se dă rezidență temporară pot să stea în Polonia pe o perioadă nedeterminată”, spune Ewz Piechota, purtătoarea de cuvînt a Oficiului pentru străini din Polonia.
Pentru miile de ucraineni care nu pot obține o astfel de viză, chiar și în contextul regulamentelor mai liberale ale polonezilor, singura opțiune este solicitarea de azil. Dar șansele să-l obțină sînt mici.
Diaspora ucraineană are comunități așezate în câteva țări europene.
Din cauza asta mulți dintre ei se duc în țări precum Spania, care nu atrage în mod normal un număr mare de solicitanți de azil, spune Robert K.Visser.
În 2014, în Republica Cehă și Estonia, ucrainenii au fost primul grup național de solicitanți de azil. În Polonia, Spania, Letonia, Cipru și Islanda, ei au fost pe locul doi.
În 2014, 2.705 de ucraineni au cerut azil în Germania, țară preferată ca destinație de azil de multe alte grupuri, inclusiv de 41.100 sirieni.
Și în timp ce solicitanții de azil din alte țări măcinate de război și-au văzut cererile de azil acceptate în cea mai mare parte în Uniunea Europeană - 95% dintre sirieni, de exemplu, și 89 la sută dintre eritreeni au primit statut complet de refugiați - cererile de azil ale ucrainenilor sînt sau respinse sau tergiversate.
În 2014, din 2.985 de solicitanți de azil ucraineni ale căror cereri au fost procesate în Uniunea Europeană, doar 150 au primit statut complet de refugiat, 2.335 de cereri au fost respinse, iar restul au primit alte forme de protecție - o rată de acceptare de doar 22 la sută.
Cu toate acestea, a fost mai bine decît în cazul fluxului de imigranți din Kosovo și Serbia care au trecut granița Uniunii Europene în 2014.
Fără însă să aibă justificarea conflictului cu care se confruntă ucrainenii, au fost acceptate 8 la sută din cererile de azil ale kosovarilor, și 2 la sută din cele ale sîrbilor, se spune în încheierea articolului semnat de Rick Lyman în ziarul „The New York Times”.
Traducere și adaptare de Lucian Ștefănescu