România nu s-a grăbit să reacționeze după ce a aflat că cinci dintre cele peste 80 de persoane din Uniunea Europeană, declarate indezirabile de către Moscova, sunt de naționalitate română.
Nu este clar, pe de altă parte, nici care au fost criteriile pe baza cărora aceste persoane au primit interdicție de a intra în Rusia.
Este vorba despre fostul ministru de externe, Adrian Ciorianu, un istoric moderat, care va pleca în curând ca ambasador la UNESCO, despre Iulian Chifu, fost consilier prezidențial pentru afaceri strategice în ultimul mandat al lui Traian Băsescu, despre deputatul Eugen Tomac, despre directorul adjunct al Transgaz, Gheorghe Hațegan și despre Liviu Chodan, comandant al Forțelor Navale.
Poate cu excepția deputatului Tomac, ales de românii din R. Moldova, niciunul dintre ceilalți declarați indezirabili nu-și propunea să meargă în Rusia.
Fostul consilier prezidențial Iulian Chifu a avut în perioada în care se afla în funcție reacții destul de dure din partea Moscovei după ce în discursurile sale a vorbit despre restaurarea URSS, despre anexarea ilegală a Crimeei și despre amenințările Rusiei la adresa Georgiei și Republicii Moldova.
Spre deosebire de acesta, Adrian Cioroianu nu a intrat în coliziune cu Rusia în perioada mandatului său de ministru de externe (aprilie 2007 și aprilie 2008).
Adjunctul Transgaz este o persoană discretă, aproape necunoscută în România, dar, poate, a fost contodent la negocierile purtate cu Gazprom în urmă cu câțiva ani.
Interdicția de a intra în Rusia pentru comandantul Forțelor Navale din România ar putea avea o explicație, fiindcă operațiunile din Marea Neagră, programate pentru intimdare rușilor sunt adesea gândite sau coordonate de acesta.
În același timp, însă, este greu de crezut că șeful flotei militare române ar avea de gând să meargă în Rusia.
Ambasadorul României la Washington, George Maior, fost șef al Serviciului Român de Informații crede că România ar trebui să analizeze dacă nu se impun „contramăsuri” la adresa Moscovei.
Din punctul lui de vedere lista cei peste 80 de foști și actuali oficiali din Uniunea Europeană care au interdicție de intrare în Rusie face parte din măsurile noului Război Rece.
Lista neagră a Rusiei vine ca răspuns la lista neagră a Occidentului, făcută după ce Moscova a anexat Crimeea și după declanșarea războiului hibrid din Estul Ucrainei.
George Maior crede că „lucrurile care blochează comunicarea între cele două mari forțe” nu ajută la „normalizarea pe baze raționale a raporturilor dintre zona euro-atlantică și Rusia”.
Ambasada României la Moscova a primit de la Delegația Uniunii Europene din capitala rusă lista cu persoanele care au interdicție să intre în această țară, vineri seară, urmând ca în această săptămână să ceară explicații din partea diplomației ruse.
În România, poate și din cauză că 1 iunie a fost zi liberă, reacțiile față de lista Moscovei sunt puține și destul de timide. Întrebarea este de ce Rusia a impus restricții de călătorie oficialilor occidentali într-o perioadă în care Uniunea Europeană lăsa să se înțeleagă că va relaxa sancțiunile economice.
Poate doar din cauză că statele europene au amenințat că vor boicota Campionatul Mondial de Fotbal, care ar urma să aibă loc în Rusia în 2018, dacă Sepp Blatter, implicat într-un scandal uriaș de corupție, rămâne șeful Federației Internaționale de Fotabal, FIFA.
Mai multe federații europene de fotbal au acuzat FIFA că a acordat Rusiei dreptul de a găzdui Cupa Mondială din 2008 după ce mai mulți oficiali ai federației ar fi fost mituiți.
Vladimir Putin a avut ocazia, între timp, să-l felicite pe Blatter pentru că a câștigat al cincilea mandat în vârful FIFA.
Metodă de retorsiune, instrument de presiune pentru ambițiile soft power ale Moscovei sau parte a noului Război Rece, lista neagră a Rusiei nu face decât să accentueze divergențele dintre Est și Vest.