Sesiunea de bacalaureat 2015 a început azi cu examenul la limba şi literatura română, susţinut de elevii alolingvi. Pentru această probă au fost înscrişi 3512 candidaţi. Ministerul educaţiei anunţă că examenul a avut loc fără incidente majore, 3 elevi însă au fost eliminaţi din sală pentru tentativă de fraudare, fiind surprinşi cu telefon şi copiuţe în timpul examenului. Anul trecut, la acelaşi examen au fost eliminaţi 11 elevi, lucru care în opinia ministerului arată o schimbare de atitudine. Relatează Tamara Grejdeanu:
Este al treilea an în care examenele de bacalaureat se petrec în condiţii de maximă exigenţă, sălile de examinare fiind supravegheate cu camere de luat vederi iar elevii verificaţi cu detectorul de metale. Absolvenţii de azi, cu care am discutat după examen în curtea liceului „Nicolae Gogol” spun că au avut suficient timp pentru a înţelege nevoia măsurilor de natură să descurajeze copiatul. Pentru alolingvi, examenul la limba română este poate cel mai dificil, însă chiar şi aşa, elevii nu mai riscă să trişeze, spun ei:
„M-a descurcat bine şi este destul de uşor dacă înveţi.”
„Dacă nu ai intenţia de a copia, de ce să te temi de camerele care înregistrează examenul?”
„Dacă ai învăţat în timpul anului, atunci şi orele au fost destule, şi timpul acordat pentru examen la fel. Dacă eşti sigur de ceea ce ştii, atunci camerele nu sunt un obstacol şi totul e bine.”
„Şi aşa avem stres de la BAC, avem mult de învăţat, dar sunt şi camere şi detectoare.”
Pe lângă frica de a fi surprinşi copiind, lucru care echivalează cu susţinerea repetată a examenelor după un an, absolvenţii au început să pună preţ pe notele obţinute după merit, remarcă profesorii. Această observaţie este confirmată de un recent sondaj sociologic, realizat de Institutul de Politici Publice. Astfel, majoritatea elevilor chestionaţi au spus că sunt de acord să fie apreciaţi după capacităţi şi nu după inventivitatea de a trişa. În context, profesorii au notat că a crescut interesul copiilor pentru anume materii şi respectiv exigenţele faţă de profesori. Expertul IPP, Anatol Gremalschi spune că efectul exigenţilor antifraudă a fost unul imediat, dar şi cu impact de lungă durată:
„A transmis un mesaj foarte clar, terminăm cu trişarea, cunoştinţele trebuie să fie temeinice. Trebuie să recunoaştem că mai sunt cetăţeni de-ai noştri care aşteaptă că se va reveni la trecut. Până acum foarte mult tratează această schimbare ca un capriciu al cuiva, uite ne strică viaţa. Dezvoltarea economică cere specialişti calificaţi, specialiştii calificaţi pot fi pregătiţi doar sistemul educaţional funcţionează în bază de merite.”
Anatol Gremalschi
Anatol Gremalschi susţine că modul în care se desfăşoară sesiunea de bacalaureat a generat schimbări şi la treapta universitară, elevii admişi fiind mai bine pregătiţi. Schimbările de atitudine ale studenţilor au devenit vizibile după admiterea de anul trecut, spune Gheorghe Ciocanu, rectorul USM, el fiind susţinător al ideii: mai puţin studenţi, dar mai buni:
„Noi am observat că tinerii din anul întâi şi anul doi sunt deosebişi, mai ales la ştiinţele exacte şi ale naturii, chiar dacă ne uităm la acele note modeste, dar ochii sunt alţii, percep cu totul altfel, atitudinea este alta. Noi nu avem nevoie de mulţi, noi avem nevoie de dotaţi, motivaţi şi talentaţi. Este normal, trebuie să existe o selecţie, nu putem profana învăţământul superior.”
Regulile mai dure de desfăşurare a bacalaureatului au fost criticate de diferite segmente ale societăţii. În primul rând politicienii au fost cei care au speculat pe seama măsurilor restrictive, invocând stresul pe care îl suportă copii. Anatol Gremalschi mai spune că deşi mulţi sunt cei care susţin că BAC-ul este o barieră artificială impusă de ministerul educaţiei, reorientarea învăţământului spre merite este o necesitate obiectivă.
Din cei peste 26 de mii de candidaţi înscrişi în această sesiune, fiecare al patrulea îşi încearcă şansa repetat, fiind restanţieri din anii precedenţi.