„Ceea ce s-a întâmplat în Parlament demonstrează că legea nu este egală pentru toţi cetăţenii României”, consideră președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, criticând astfel Legislativul că nu a dat undă verde cercetării penale a premierului Victor Ponta.
Ministrul justiției, Robert Cazanciuc susține pe de altă parte că nu Parlamentul e de vină, ci Constituția României, fiindcă acolo este prevăzut dreptul la imunitate al demnitarilor.
Cazanciuc, văr prin alianță cu Ponta, se află și el într-o situație delicată, fiindcă majoritatea social-democraților îi vrea capul, socotind că el este unul dintre vinovații faptului că atât de mulți politicieni din acest partid sunt cercetați penal și ajung după gratii.
Nici premierul nu e mulțumit de el și a declarat acest lucru public. Ministrul justiției insistă că a fost numit pentru ca România să fie mai bine văzută în cadrul monitorizăriii Comisiei Europene prin Mecanismul de Cooperare și Verificare, dar pesemne că nu acesta era obiectivul real al social-democraților, care speră să modifice cadrul anticorupție prin puterea majorității pe care o au în Legislativ.
Se pare că ministrul justiției poate rămâne pe poziții doar în condițiile înregimentării lui politice sub steagul progresiștilor, acest partid balama, care la o adică ar putea determina rezultatul moțiunii de cenzură de vineri. Presiunea asupra lui Cazanciuc este însă evidentă și el ar putea juca un rol impotrant în revirimentul reformelor anticorupție, alături de Parlament. În același timp, progresiștii profită de situația delicată a premierului pentru a deveni mai influenți.
Victor Ponta, care este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată, spălare de bani și conflict de interese, a declarat că nu-și va da demisia decât în momentul în care este găsit vinovat de judecători.
Până atunci rămâne în funcție, în ciuda reacțiilor venite dinspre marile puteri occidentale.
Procurorii anticorupție pot să-și continue cercetările în dosarul din perioada în care era avocat, în care este acuzat de mai multe fapte de corupție, dar sunt obligați să renunțe, cel puțin pentru moment la cazul conflictului de interese care a avut loc în perioada în care era premier, din pricină că Parlamentul s-a opus.
În această din urmă situație este vorba despre numirea senatorului Dan Șova în funcția de ministru al Transporturilor, cu toate că premierul avusese relații de afaceri cu acesta în perioada anterioară, dar și fiindcă senatorul i-ar fi făcut cadou premierului o mașină scumpă. Șova este la rândul lui cercetat pentru fapte ilegale similare.
Ambasada Germaniei și a Franței s-au alăturat miercuri mesajelor date de diplomații americani, britanici și olandezi precizând în aceeași notă că „sprijină principiile Mecanismului de Cooperare și Verificare, bazate pe valorile europene ale statului de drept pe care guvernul României s-a angajat să le implementeze”.
Niciuna dintre aceste ambasade nu a făcut în mod direct referire la premierul Ponta, dar contextul în care au fost comentate lucrurile arată fără dubiu că este vorba despre șeful guvernului român.
Victor Ponta devine astfel indezirabil pentru Vest, așa că va face orice pentru a-și ușura situația prin deciziile Parlamentului asupra legislației anticorupție.