Ultimele zile ale săptămânii trecute vor rămâne în cronica timpului pentru două întâmplări sau „simptome” care vor influența, probabil, evoluțiile politice și electorale din Moldova.
Primul episod, la care vreau să fac referire, s-ar putea intitula: „Premierul Gaburici împotriva sistemului”. Sâmbătă, 6 iunie, Chiril Gaburici a postat pe Facebook o scrisoare adresată președintelui Nicolae Timofti, speaker-ului Andrian Candu și deputaților din parlament, în care solicită demiterea conducerii Procuraturii generale, guvernatorului Băncii Naționale și a șefilor de la Comisia Națională a Pieței Financiare, pe care îi face responsabili de situația dezastruoasă din sistemul bancar, aflat, după o expresie a autorului, „sub asediu”. Dacă aceste schimbări nu se vor produce în decurs de o lună, premierul anunță că va demisiona.
Chiril Gaburici a făcut un gest inedit în politica moldoveană, unul pe care mulți îl așteptau mai degrabă din partea președintelui Timofti, după summit-ul Parteneriatului Estic de la Riga, unde Moldova nu și-a impresionat aliații printr-un ritm alert de europenizare. De la șeful statului ne-am dorit un mesaj clar adresat opiniei publice și liderilor politici, cărora să le ceară să-și asume răspunderea față de blocarea reformelor și afundarea Republicii Moldova în mlaștina corupției. Nicolae Timofti nu a făcut acest gest, a invocat, drept scuză, lipsa unor „împuterniciri constituționale”, în schimb și l-a asumat Chiril Gaburici.
Numai că cel care cheamă la ordine instituțiile statului este el însuși un personaj controversat și cu destule probleme. Procuratura pe care Chiril Gaburici o vrea demisă in corpore tocmai are în desfășurare o anchetă în chestiunea falsificării actelor de studii ale premierului și acest dosar ar putea să cuprindă și acuzația de fals în declarații din postura sa de înalt oficial. Vulnerabilitatea prim-ministrului îi ajută pe adversarii acestuia să-i califice „răzvrătirea” ca pe o manevră disperată a cuiva care își vede amenințată funcția. De altfel, procurorul general, Corneliu Gurin, a și comentat în termeni ironici ultimatumul lui Gaburici, amintindu-i că investigația asupra sistemului bancar întârzie și pe motiv că procurorii mai au în lucru dosarul premierului.
În același stil de ripostă verbală, Andrian Candu, președintele parlamentului, a găsit util și urgent să observe că mai bine era dacă premierul i-ar fi scris personal și nu ar fi făcut o postare pe Facebook, de parcă asta ar fi schimbat esența problemei. Or, intenția lui Chiril Gaburici poate a fost tocmai să-și anunțe public dezacordul față de clanurile politice, pentru a nu suporta în singurătate presiunile ce se fac asupra sa.
Epistola premierului de pe Facebook și replicile oficialilor par ceva suprarealist pentru o Moldovă aflată în colaps, după opinia experților economici. Asistăm probabil la niște regrupări politice camuflate, la niște reglări de conturi care vor deveni vizibile mai degrabă după alegerile locale din 14 iunie. Simplul fapt că asemenea izbucniri se produc la scenă deschisă sugerează că lucrurile se vor schimba într-un fel sau altul. Deocamdată, merită să remarcăm că rechizitoriul formulat de premierul Gaburici, în pofida credibilității sale avariate de studii și diplome, semnalează niște probleme grave despre care până acum au vorbit, fără mare succes, doar reprezentanții societății civile și ministra Educației Maia Sandu. Le-a clamat demagogic și opoziția pro-rusă din parlament, însă alternativa lui Dodon nu înseamnă pentru Moldova decât un coșmar și mai mare…
Cel de-al doilea episod al sfârșitului de săptămână a avut loc duminică, 7 iunie, când manifestanții pro-europeni s-au confruntat între ei. Două mitinguri – cel al Partidului Liberal și, respectiv, ampla acțiune de protest a Platformei civice „Demnitate și Adevăr” – și-au disputat Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, organizatorii adresându-și reciproc acuzații de sabotaj și trădare.
Această controversă, după cum au remarcat mai mulți comentatori, slăbește cauza pro-europeană, sporește confuzia alegătorului, îndepărtându-l de urnele de vot în ziua de 14 iunie, deși vorbim despre un scrutin mai important pentru destinul de mâine al Moldovei decât lasă să se înțeleagă politicienii prin conduita lor iresponsabilă. Partidul Liberal și primarul Dorin Chirtoacă și-au ostilizat o parte dintre susținători prin atacurile pe care le-au proferat duminică la adresa „rivalilor” de la Platforma „DA”. Nu era deloc obligatorie această dispută, mai ales că liberalii nu și-au asigurat un consens, o solidaritate din partea întregului electorat pro-european pentru turul doi, unde candidatul lor încă mai trebuie să acceadă. Ceea ce a constatat opinia publică din diverse reportaje și emisiuni de dezbateri este că liberalii au sfidat societatea civilă la îndemnul oligarhului Vlad Plahotniuc, cu care Mihai Ghimpu ar fi discutat în secret în ajun. E drept că președintele PL evită să recunoască această întâlnire, arătându-se irascibil, comportându-se violent cu jurnaliștii care i-au pus întrebări pe acest subiect.
Partidul Liberal, la rândul său, declară că este jertfa unei campanii de denigrare menită să-i smulgă primăria Chișinăului și să o livreze oamenilor Moscovei. Și că aceiași denigratori ar vrea să țină cât mai departe PL-ul de o eventuală intrare la guvernare, de crearea unei solide majorități pro-europene…
Indiferent cine are dreptate sau cine a greșit mai mult, recomandarea valabilă pentru toate partidele de la noi și pentru reprezentanții societății civile este că în orice împrejurare, orice faptă a ta ar trebui să ți-o sprijini pe considerente morale și să nu alergi după câștiguri de moment, după conjuncturi aparent profitabile. În mod sigur vei pierde. Nu poți atinge un scop nobil operând cu mijloace necinstite.