Ce se întâmplă cu băncile devalizate?

În timpul alertei cu bombă la Banca de Economii, Chişinău, 24 februarie 2015

De vorbă cu economistul Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor din Moldova.

Corupţia este printre motivele pentru care scorul Moldovei în clasamentul de anul acesta al Freedom House este mai slab decât anul trecut. Si una dintre cele mai mari probleme ale Moldovei este cea a celor trei bănci: Unibank, Banca Socială și cea mai mare, Banca de Economii. După cum se ştie, existam două propuneri la nivelul liderilor moldoveni – naţionalizarea băncilor sau, dimpotrivă, închiderea lor. Valentina Ursu a vrut să știe care este situația acum si ce propuneri fac experții, nu politicienii… A discutat cu economistul Grigore Furtună, membru al Ligii Bancherilor din Moldova.

Europa Liberă: Ce se întâmplă la băncile devalizate? Ce trebuie să facă autorităţile statului cu aceste entităţi bancare?

Grigore Furtună: „Eu nu am o recomandare mai deosebită, decât cele care au venit de la structurile financiare internaţionale, care au încetat, spre regret, conlucrarea cu ţara noastră.”

Europa Liberă: Ele au propus ca aceste bănci să fie lichidate.

Grigore Furtună

Grigore Furtună: „S-a vorbit de Banca de Economii. Da, aşa s-a vorbit. Şi eu nu văd altă soluţie.”

Europa Liberă: De ce trebuie lichidată, domnule Furtună, această bancă?

Grigore Furtună: „A trecut mai mult de jumătate de an şi noi nu am auzit îngrijorări ale proprietarilor de starea băncii, lor nu le pasă. Dacă proprietarii sunt indiferenţi de starea băncii, fiindcă este vorba de o bancă cu capital minus... Aceasta nu e bancă, banca trebuie să aibă capital propriu, care să corespundă proporţiei de business cu care se ocupă sau cu care tinde să se ocupe, dacă are în vedere creşterea businessului.”

Europa Liberă: Recapitalizarea celor trei bănci devalizate ar fi prea scumpă. Şi am înţeles că e greu de spus cine, din ale cui mijloace să se producă.

Grigore Furtună: „Cine să o facă? Din ai cui bani? Din buzunarul ţării? Ţara are bani? Ţara nu are bani să-şi finanţeze necesităţile cotidiene ale sale, dar nu să se ocupe cu aşa chestiuni. Cu toate că va avea probleme.”

Europa Liberă: Ce fel de probleme ar putea să apară?

Grigore Furtună: „Problemele principale cu creditorii băncii, persoanele juridice şi fizice care îşi păstrau acolo economiile în formă de depozite sau de conturi curente, fiindcă acestea sunt pierderi mari şi vor fi probleme.”

Europa Liberă: Domnule Furtună, ce rol joacă astăzi acţionarii majoritari? Şi cât de mult contează schimbarea situaţiei în funcţie de ceea ce vor ei?

Grigore Furtună: „Noi nu avem astăzi o viziune clară asupra acţionariatului Băncii de Economii. De celelalte nu vorbesc, e ceva deosebit, fiindcă aici sunt interese colosale, sunt nişte pasive de proporţii, care cer asigurare, cer compensare. Şi acestea sunt probleme. Nu avem, deoarece noi ştim că a fost hotărârea adunării generale prin care s-a aprobat majorarea de capital, cu subscriere suplimentară, în urma căreia statul şi-a pierdut controlul.”

Europa Liberă: Pachetul majoritar.

Grigore Furtună: „Pachetul majoritar. Şi a rămas cu acele 36%. Acum ştim, Curtea de Apel ar fi examinat şi a hotărât că se anulează emisiunea. Eu nici nu-mi închipui cum poate fi valorificată treaba aceasta. Pur tehnic nu sunt probleme, le desemnează anumiţi specialişti, dar sunt de esenţă. Şi nu ştiu cum ar fi ca statul să intre în posesia unei bănci falimentate de alţi proprietari. Fiindcă ea a fost adusă la faliment prin conducerea necorespunzătoare care s-a asigurat după ce s-a schimbat structura acţionariatului şi unde statul deja nu mai decidea, cu toate că avea pârghii şi ar fi putut să se amestece. Dar altă vorbă, că statul a fost indiferent prin reprezentanţii săi, nu a influenţat şi nu a făcut niciun fel de zarvă în privinţa aceasta.”

Europa Liberă: Dar naţionalizarea înseamnă că statul ar trebui să plătească toate datoriile asumate anterior de către BEM, adică încă 10% din PIB?

Grigore Furtună: „Naţionalizarea, dacă se face nu ca naţionalizare sovietică, care de fapt era confiscare, dar se face naţionalizare conform normelor economiei de piaţă, acolo nu apar probleme. Este o societate pe acţiuni de tip deschis, care are expunere la Bursa de Valori, care menține, cu cota de capital, cu dorinţa de a acapara mai mult, trebuie să te adresezi încolo. Trebuie stratul să fie doritor să iasă cu propuneri de a cumpăra acţiunile, poate şi un stat ca cel care a fost capabil să devalizeze. Poate şi da, dar minte acolo nu e. Nu că multă, minte deja nu este, lipsă de minte în privinţa propunerilor care le-aţi menţionat dumneavoastră.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca un om cu mare şi bogată experienţă, cum definiţi actuala stare de lucruri pe piaţa bancară?

Grigore Furtună: „Foarte prostĂ.”

Europa Liberă: De ce această instabilitate pe piaţa valutară? Am auzit explicaţia Băncii Naţionale că, chipurile, a picat guvernul, există un guvern interimar acum şi lipsa unui acord cu Fondul Monetar Internaţional face ca leul să joace, ba să crească, ba să scadă.

Grigore Furtună: „În genere, în condiţii normale, dacă se poate aplica termenul acesta, căderea oricărui guvern stârneşte o neîncredere în piaţă. Dar neîncrederea în piaţă nu duce la creştere sau coborâre, Dar duce la o amorţire, la o adormire – nici ofertă, nici cerere, toţi sunt indecişi cum va fi. Pe când la noi e puţin altfel. Dar la noi probabil demisia guvernului, da, trebuie şi are influenţă, dar acesta e un element secundar. Principalul e faptul că noi am pierdut relaţiile cu instituţiile internaţionale, fiindcă instituţiile internaţionale erau un fel de asistenţă pentru statul nostru în cazul când apărea în piaţă vreo tulburare. Trebuie să ai surse, dar noi nu le avem, ele sunt în scurgere. Noi am pierdut relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale şi, totodată, sunt în descreştere remitenţele venite în ţară. Acestea sunt două surse principale. Mai este şi exportul..”

Europa Liberă: Domnule Furtună, dar ţinând cont de aceste circumstanţe, FMI va veni la Chişinău. Ce va aştepta de guvernare?

Grigore Furtună: „Să zic că FMI va veni nu mă încumet să spun. Poate va veni, dar când, aceasta e întrebarea pentru mine.”

Europa Liberă: E una dacă vine în vară şi cu totul alta dacă vine în toamnă. Cel mai probabil că va veni după ce va fi învestit un guvern.

Grigore Furtună: „Nu numai. Va veni după ce vor fi întreprinşi paşi din care se poate trage concluzia că Moldova s-a pornit pe o cale acceptabilă pentru structurile financiare internaţionale, se vede o încercare, paşi de a face ordine, de a căuta banii pierduţi, de a se curăţa de persoanele care distrug statul, distrug activitatea formală a statului.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi că miliardul furat poate fi întors?

Grigore Furtună: „Cu zi ce trece mai puţin cred, fiindcă se pierde timpul, se puteau multe lucruri. În primul rând, se putea împiedica. Dar instituţiile noastre nu şi-au exercitat atribuţiile. Dacă le-ar fi exercitat aşa cum e reglementat în lege, cât ar fi ea de şchioapă, banii nici nu se duceau.”

Europa Liberă: Ei au ajuns în offshore, de unde e foarte greu să-i readuci?

Grigore Furtună: „Nu. Ca să-i readuci trebuie făcută ordine în ţară şi să ai colaborare nu formală, dar de esenţă, cu structurile internaţionale de profil ale statelor respective care te pot ajuta. Dar dacă nu manifestezi interes cine să-ţi caute banii, dacă nu te interesezi de a-i căuta?”

Europa Liberă: Şi dacă lumea uită de miliard, ce se întâmplă?

Grigore Furtună: „Eu văd că societatea acceptă să fie aşa. Eu văd nişte jocuri care nu-s pe placul meu. Eu altfel înţeleg lucrurile. Dar până acum societatea noastră e pasivă, inertă. Nu zic că în acelaşi Erevan evenimentele sunt lucruri anume iniţiate numai de oameni cu bunăvoinţă. Acolo e ca în toată lumea, este o amestecătură. Dar este o reacţie la ceea ce face guvernarea, dacă o face în detrimentul oamenilor – se revoltă. Şi aceasta e ceva normal.”

Europa Liberă: Poate ajunge Moldova la default?

Grigore Furtună: „E posibilă orice. Nu vreau să mă exprim categoric, fiindcă nu ştiu ce vor face în continuare guvernanţii.”

Europa Liberă: Dar ştiţi ce ar trebui să facă ei.

Grigore Furtună: „Da. În primul rând, partidele politice, care se socot partide politice cu adevărat, ar trebui să dea un genunchi în fund acelor lideri, nu are importanţă dacă sunt la guvernare sau în opoziţie, sunt deopotrivă, ei s-au manifestat deopotrivă impotenţi în a lucra în interesul statului. Să-şi schimbe liderii şi acei lideri noi care vor veni să-şi asume responsabilitatea. Să se pornească pe calea trasată în documentul semnat în iulie anul trecut la Vilnius.”

Europa Liberă: Acordul de Asociere pe care l-a semnat Republica Moldova cu Uniunea Europeană.

Grigore Furtună: „Şi să se uite cuvânt cu cuvânt în Memorandumul instituţiilor internaţionale.”