Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Chişinăul dezminte că ar refuza să prelungească licențe de activitate în regiunea transnistreană. Decizia Ucrainei de a interzice tranzitarea militarilor ruşi prin teritoriul său spre Republica Moldova continuă să producă reacţii oficiale şi în mediul de experţi.
Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri şi principalele evenimente ale săptămânii trecute:
***
Mihail Saakașvili
Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a numit guvernatorul regiunii Odesa pe fostul președinte georgian Mihail Saakașvili după ce i-a acordat cetățenia Ucrainei. Vorbind, sâmbătă, la Odesa la un eveniment televizat, Poroșenko a spus că Saakașvili este „un mare prieten al Ucrainei” și că va fi de mare folos într-o regiune multietnică, așa cum este Odesa. Interfax spune că președintele Poroșenko a formulat această apreciere în limbile ucraineană, rusă, română și bulgară. Saakașvili a condus un „consiliu de reforme” cu alți membri străini de pe lângă președinția de la Kiev. El este acuzat de abuz de putere de către autoritățile de la Tbilisi, care au cerut fără succes Ucrainei să-l extrădeze. Numirea lui Saakașvili ca guvernator al Odesei a fost criticată încă înainte să devină oficială de un funcționar al ministerului de externe al Rusiei.
Șeful serviciului ucrainean de pază a frontierei, Viktor Nazarenko, susține că ar exista o amenințare militară dinspre segmentul transnistrean al graniței cu Moldova, relatează Interfax. „Situația pe secțiunea Ucraina-Moldova este complicată mai ales în zona ei centrală, pe așa-numitul sector transnistrean. Dinspre Transnistria vin atât amenințări militare, cât și tehnologice”, a mai spus oficialul ucrainean, fără să intre în detalii. Declarația vine la scurt timp după ce Kievul a anulat acordul care permitea Federației Ruse să-și aprovizioneze și înnoiască prin tranzitarea Ucrainei contingentul din regiunea transnistreană.
Zeci de – aşa cum se numesc – organizaţii neguvernamentale din nerecunoscuta republică moldovenească nistreană („rmn”) s-au adresat preşedintelui rus Vladimir Putin cu rugămintea să-i acorde Transnistriei ajutor „în caz de pericol”, inclusiv – cum s-a sugerat – militar. Organizaţiile semnatare şi-au exprimat îngrijorarea, într-un apel, faţă de, citez, „extinderea subdiviziunilor militare ucrainene şi concentrarea de tehnică militară la frontiera ucraineano-transnistreană, precum şi faţă de decizia Radei supreme despre denunţarea acordului cu privire la tranzitarea militarilor ruşi spre şi dinspre RMN”, citat închis. La întâlnirea de joi cu reprezentanţii acestor ONG-uri, liderul administraţiei Evgheni Şevciuk a spus că în ciuda dificultăţilor bugetare, Tiraspolul „este nevoit să menţină la un nivel corespunzător capacitatea de apărare a armatei şi structurilor de forţă. Şevciuk a îndemnat populaţia să fie mai circumspectă faţă de informaţiile din presă, o mare parte a căreia urmăreşte să destabilizeze situaţia, şi a subliniat că „transnistrenii şi ucrainenii sunt vecini” şi „niciodată nu vor percepe poporul ucrainean ca pe un duşman sau agresor”.
De la Chișinău s-a relatat că încă un cetăţean rus a fost oprit la Aeroportul Chișinău și trimis înapoi la Moscova pentru că ar fi venit în misiune militară nedeclarată, având ca destinație regiunea transnistreană. Potrivit Poliției de Frontieră, asupra persoanei, a cărei identitate nu a fost făcută publică, s-au găsit documente eliberate de autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului. Este al patrulea incident de acest fel în ultimele două săptămâni. Autoritățile moldovene nu au explicat deocamdată frecvența incidentelor de acest fel, iar cele ruse nu au reacționat public.
Camera de licențiere de la Chișinău dezminte afirmațiile autorităților de la Tiraspol despre refuzul de a prelungi licențele de activitate ale câtorva zeci de firme din regiunea transnistreană. Instituţia spune că nu a făcut decât să notifice titularii de licenţă din regiunea transnistreană despre faptul că de la 1 ianuarie 2016 intră în acţiune şi pentru ei Acordul de liber schimb dintre Moldova şi Uniunea Europeană, iar asta îi obligă să se conformeze unor cerinţe tehnice speciale.
Ministrul moldovean al apărării Viorel Cibotaru spune că Republica Moldova ar putea primi foarte curând asistenţă din partea NATO pentru a-şi spori capacitatea de apărare. Vorbind într-un interviu pentru Europa Liberă la întoarcerea dintr-o vizită de la Bruxelles, unde s-a întâlnit cu Secretarul General adjunct al NATO, Alexander Vershbow, Cibotaru a spus că discuţiile pe care le-a purtat la Cartierul General al Alianţei au vizat definitivarea programului de asistenţă „Sporirea capacității de apărare” iniţiat de NATO la ultimul său summit din Marea Britanie, precum şi pregătirile de deschidere a unui birou permanent al organizaţiei la Chişinău. Ministrul moldovean al apărării a respins ideea că Republica Moldova s-ar pregăti să adere la NATO, dar a spus că asistenţa acestei organizaţii este în acest moment extrem de necesară armatei naţionale.
Echipa FC Tiraspol îşi încheie activitatea şi se retrage din toate competiţiile naţionale şi internaţionale. Potrivit IPN, anunţul a fost plasat pe site-ul oficial al formaţiei antrenate de Lilian Popescu, decizia fiind luată la adunarea generală a conducerii clubului. Astfel, FC Tiraspol nu se va prezenta nici în Europa League, nici în Divizia Naţională. FC Tiraspol a cucerit Cupa Moldovei în sezonul 2012-2013, când a luat şi medaliile de bronz în Divizia Naţională.
***
Europa Liberă: Camera de licențiere de la Chișinău a dezminţit afirmațiile autorităților de la Tiraspol despre refuzul de a prelungi licențele de activitate ale câtorva zeci de firme din regiunea transnistreană. De aproape un deceniu, agenții economici transnistreni nu mai pot efectua exporturi sau importuri, dacă nu se înregistrează la Chișinău. Autoritățile de la Tiraspol spun că au deschis un dosar penal celor de la Chișinău pentru pretinsul refuz al înregistrării firmelor din stânga Nistrului. Disputa s-ar fi iscat în pregătirile de aplicare a prevederilor Acordului referitor la zona de liber schimb cu Uniunea Europeană. Detalii are Liliana Barbăroşie:
Prima precizare pe care o face Camera de Licenţiere de la Chişinău este că nu a respins nici o nouă solicitare de licenţă care ar fi venit de la entităţi economice transnistrene, şi nici nu a declarat nevalabilă vreuna emisă anterior. Eduard Hadei, director-adjunct în autoritatea de licenţiere, spune că instituţia sa a notificat, în schimb, titularii de licenţă din regiunea transnistreană, vreo 60 în total, despre faptul că din 1 ianuarie 2016 intră în acţiune şi pentru ei acordul de liber schimb (între Moldova şi UE), iar asta obligă agenţii economici care vor dori să facă comerţ cu UE să se conformeze unor cerinţe tehnice speciale, spune Eduard Hadei:
„Noi nu am încetat să le dăm licenţe celor din Transnistria. Şi noi nu am retras nici o licenţă, precum s-a speculat. Dar începând cu luna octombrie, i-am preîntâmpinat şi i-am notificat pe titularii de licenţe din Transnistria despre necesitatea de a se conforma. Ceea ce presupune că toţi agenţii economici, toate entităţile economice din Transnistria ar trebui să vină să-şi echivaleze într-un fel activitatea”.
Explicaţia Camerei de Licenţiere survine după ce o instituţie de urmărire penală de la Tiraspol, numită comitet de anchetă, a plasat recent pe site-ul său de pe Internet un anunţ despre deschiderea unui dosar penal unor factori decizionali de la Chişinău, nenumiţi în notificare, pentru că ar fi respins solicitări de prelungire a unor licenţe, adresate de entităţi economice transnistrene. Eduard Hadei spune că, deocamdată, nu ştie dacă numele său figurează în pretinsul dosar, că nu a primit vreo citaţie şi că nu o va respecta, dacă o primeşte.
„Nu, nu am fost notificaţi şi, vă imaginaţi, că ar trebui să rămânem chiar reci. Nu facem altceva decât să-i ajutăm pe cei din Transnistria să-şi poată continua activitatea economică. Nimeni nu are intenţia de a-i bloca. Şi nu a fost legată de acest subiect nici o presiune. Toată lumea îşi face treaba. Nu putem să excedem unui cadru legal”, a mai declarat directorul adjunct al Camerei de licenţiere de la Chişinău, Eduard Hadei.
În reacţiile care au existat până acum la Chişinău, anunţul instituţiei transnistrene este văzut ca o încercare de descurajare a funcţionarilor moldoveni, în sensul ca să evite să-şi onoreze obligaţiunile de serviciu.
***
Europa Liberă: La ce etapă se află discuţiile între Chişinău şi Tiraspol privind modul în care vor fi aplicate prevederile Acordului de liber schimb cu Uniunea Europeană, în raport cu agenţii economici transnistreni, şi dacă se mai poartă în general asemenea discuţii? Este întrebarea pe care colega mea Lina Grâu a adresat-o expertului de la Tiraspol Vladimir Iastrebceak, fostul responsabil de relaţii externe în administraţia regiunii.
Vladimir Iastrebceak
Vladimir Iastrebceak: „Îmi este greu să-mi dau seama cum stau lucrurile în realitate, pentru că pot face anumite concluzii doar în baza acelor informații care apar în presă. Din ceea ce se vede în mass media, din punctul meu de vedere merită atenție diferențele de abordare care par să se fi conturat – dacă Chișinăul își pune ca prioritate ca discuțiile să se bazeze pe subiectul Acordului de liber schimb, atunci Tiraspolul pune pe primul loc aspectele legate de comerțul reciproc, mai exact eliminarea unor bariere în comerțul reciproc.
În principiu, problematica este interdependentă, dar subiectele legate de Acordul de liber schimb și de alte formate de integrare, fie aceasta europeană sau eurasiatică, sunt secondare, pe prim-plan venind problematica cooperării bilaterale. Pentru că orice format de integrare la un nivel mai înalt – fie aceasta europeană sau eurasiatică – vor influența într-un fel sau altul foarte mult problematica comerțului bilateral. Dar deocamdată, din punctul meu de vedere, avem mai multe întrebări decât răspunsuri.
Câteva dintre acestea ar fi: În ce măsură va fi menținut actualul mecanism al înregistrării temporare a întreprinderilor transnistrene? Va corespunde acesta angajamentelor pe care Republica Moldova și le asumă în cadrul Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, adică întregului document, nu doar capitolului cinci care se referă la Acordul de liber schimb? Cum se vor combina mecanismele existente în prezent și intrarea în vigoare deplină a Acordului de Asociere? Sunt întrebări la care, deocamdată, răspunsuri nu sunt. Iată de ce anume de aici trebuie să înceapă contactele dintre Chișinău și Tiraspol.
În plus, aș atrage atenția asupra pasivității regretabile a unor colegi de-ai noștri din străinătate, inclusiv a reprezentanților Uniunii Europene. Dacă e să ne amintim experiența anului trecut, vor vedea că vizitele negociatorului-șef din partea UE, a dlui Luc Deviqne, aveau un caracter regulat – o dată la 2-3 luni acesta venea la Tiraspol și comunica cu reprezentanții Transnistriei. În acest an, luna mai deja se încheie și cel puțin în surse deschise nu am văzut niciun fel de informații cu privire la contacte cât decât consistente dintre partea transnistreană și reprezentanți ai Uniunii Europene. Am impresia că doar o singură dată dl. Deviqne a fost la Chișinău, și atât.
În plus, cred că ar fi utilă și de actualitate și o implicare mai activă s Federației Ruse, care are volume destul de mari de investiții în Transnistria și care ar fi și ea, teoretic, interesată de previzibilitatea politicii comerciale, de previzibilitatea regimurilor regulatorii. Dar și aici, judecând la fel după relatările din presă, impresia este că partenerii noștri de bază – UE, Federația Rusă – au preferat să lase acest subiect în gestiunea directă a părților în conflict și să vadă ce iese din asta. Experiența însă arată că, din păcate, noi foarte rar reușim să ajungem la vreo înțelegere negociind direct unii cu alții”.
Europa Liberă: În Transnistria vor avea loc în toamnă alegeri locale și alegeri în Sovietul suprem. Cum va influența acest lucru negocierile pe Acordul de liber schimb? De facto, rămâne foarte puțin timp pentru adoptarea unor decizii. Sau o decizie pe acest subiect ar putea fi adoptată deja după alegeri, spre sfârșitul anului sal la început de 2016? În acest caz însă Transnistria va avea din 2016 un comerț mai scump cu Uniunea Europeană.
Vladimir Iastrebceak: „Aici chiar sunt de acord că rolul Sovietului suprem nu trebuie subestimat, chiar dacă avem o republică prezidențială. Pentru că subiectul Acordului de liber schimb cu UE este unul complex. Și nu doar cel al Acordului de liber schimb – oricare format de integrare economică, fie acesta europeană sau eurasiatică, presupun obligatoriu și schimbarea legislativă a cadrului de reglementare. În particular, subiectul cel mai de actualitate și cel mai discutat este cel legat de schimbarea sistemului de impozitare în Transnistria. Ceea ce înseamnă că se impune o analiză atentă și foarte accesibilă a situației, trebuie să existe și înțelegerea impactului pe care îl va avea asupra bugetului transnistrean de exemplu introducerea taxei pe valoare adăugată (TVA) – lucru asupra căruia insistă și Moscova, și Bruxellesul. Trebuie făcută o analiză în ce mod se va răsfrânge această schimbare asupra economiei noastră, asupra veniturilor bugetare. Deocamdată însă nu există o analiză serioasă la acest subiect.
Iar factorul alegerilor bineînțeles că are un impact important asupra acestei situații, pentru că, în conformitate cu legislația noastră, orice schimbări în sistemul de impozitare pot intra în vigoare din 1 ianuarie doar în cazul în care au fost adoptate și publicate nu mai târziu de 30 septembrie. Ceea ce înseamnă că dacă se adoptă careva schimbări în sistemul de impozitare, pentru ca acestea să devină aplicabile din 1 ianuarie 2016, acestea trebuie să fie adoptate până la 30 septembrie anul curent.
După cum vedem, rămâne foarte-foarte puțin timp și eu nu aș miza pe o variantă în care deputații ar fi, în toiul campaniei electorale, foarte implicați într-o astfel de activitate extrem de laborioasă. Iată de ce în orice caz campania electorală va lăsa o amprentă serioasă asupra pregătirii și elaborării acestor modificări.
În plus, foarte important este și un alt factor – nu există o decizie clară, consolidată, politică care să fi fost adoptată în baza consensului tuturor forțelor politice interesate din Transnistria. Adică o decizie în sensul – da, noi mergem pe această cale – pe modelul european sau eurasiatic al integrării. Pentru asta, adoptăm anumite schimbări. Deci, ar trebui să existe o hartă de parcurs, cu măsuri adoptate pas cu pas. Deocamdată nu există așa ceva”.
Europa Liberă: Opinia expertului de la Tiraspol, Vladimir Iastrebceak.
***
Europa Liberă: Săptămâna trecută a continuat şirul de reacţii la decizia Ucrainei, din 21 mai, de a denunţa acordurile de cooperare militară cu Rusia, inclusiv acordul care permitea tranzitarea Ucrainei de către trupele rusești staționate în Moldova. Directorul Institutului de Cercetări Strategice de la Moscova, general-locotenentul în rezervă al serviciului de spionaj militar, Leonid Reşetnikov, a declarat unui portal rusesc că autorităţile ruse ar trebui să examineze acum, la toate nivele, „chestiunea apărării Transnistriei”. Reşetnikov consideră că ar fi venit momentul unor măsuri radicale şi că Rusia trebuie să recunoască independenţa Transnistriei. „Transnistria trebuie apărată. Locuitorii republicii, prin luptă, cu propriul sânge şi-au cucerit independenţa. Noi trebuie să adoptăm măsuri hotărâte. În primul rând, să recunoaştem independenţa Transnistriei. În al doilea, să semnăm un acord de cooperare şi ajutor reciproc în caz de agresiune asupra Transnistriei. Alte soluţii nu există”, spune Leonid Reşetnikov. Şeful institutului care a consultat Kremlinul în chestiunea anexării Crimeei s-a plâns totodată că Chişinăul a expulzat doi experţi ai săi care se îndreptau spre regiunea transnistreană.
Politologul din Tiraspol, stabilit la Chişinău, Andrei Safonov, consideră şi el că ceea ce se întâmplă acum în jurul Transnistriei ar fi dovada unui moment decisiv pentru soarta regiunii. Într-o postare recentă pe blogul său, el şi-a exprimat temerea că administraţia lui Evgheni Şevciuk ar putea să nu reziste presiunilor externe şi să cedeze. Safonov spune că presiunile sunt exercitate în mod organizat de inamicii Rusiei, care ar fi Statele Unite şi aliaţii lor, prin, citez, „sugrumare economică, război informaţional şi slăbire militară, când din republică sunt lăsaţi să plece militarii ruşi care şi-au încheiat serviciul, iar militarii noi care trebuie să-i înlocuiască nu sunt lăsaţi să vină”. Ultimul aspect, spune Andrei Safonov, ar avea menirea să creeze premise, practic, pentru „înaintarea unui ultimatum de capitulare şi o posibilă agresiune asupra Transnistriei, în cazul respingerii acestui ultimatum”, citat închis.
Reacţia Chişinăului oficial la decizia Kievului care vizează activitatea pacificatorilor ruşi în regiunea transnistreană a fost prudentă. Într-un interviu pentru Europa Liberă, ministrul apărării Viorel Cibotaru, a spus: „Aceste probleme ţin de aspecte diplomatice. Mingea e pe teritoriul Federaţie Ruse. Noi din partea noastră am formulat o serie de întrebări despre modul în care Federaţia Rusă vede mecanismul de asigurare a asistenţei logistice şi rotaţia de cadre în cadrul unităţilor de menţinere a păcii. În ceea ce priveşte Grupul Operativ de Trupe ale Federaţiei Ruse, el nu are nici un statut juridic şi de aceea problemele acestea se soluţionează pe cale diplomatică” – opinia ministrului moldovean al apărării, Viorel Cibotaru.
***
William Hill
Europa Liberă: Fostul șef al Misiunii OSCE din Republica Moldova, diplomatul american William Hill spune că decizia recentă a Ucrainei de a nu-i mai lăsa pe militarii ruşi să tranziteze teritoriul său spre Republica Moldova poate avea consecințe impredictibile asupra conflictului transnistrean. Alexandru Eftode a rezumat interviul realizat de corespondentul Europei Libere, Mark Baker, în care fostul şef al Misiunii OSCE în Moldova a fost întrebat mai întâi ce ar putea să facă în aceste condiţii Chişinăul şi cum ar putea acest lucru modifica relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol.
William Hill: „Urmările sunt imprevizibile. Din ceea ce au făcut ucrainenii, are relevanță directă faptul că s-au retras dintr-un acord cu rușii datând din 1995 care permite tranzitul trupelor și echipamentelor militare ruse prin teritoriul ucrainean. Au mai făcut așa ceva de câteva ori în trecut, însă pentru perioade scurte și au renunțat de fiecare dată.
Retragerea de acum din acest acord s-a făcut printr-un act al Parlamentului și este probabil permanentă. Ne aflăm într-o zonă neexplorată. Fiind mic, contingentul rus în Transnistria și-ar putea probabil face rost de provizii din alte surse și aduce militarii în mod individual, dar ar fi mult mai dificil. Viitorul este învăluit de incertitudine”.
William Hill care a călătorit recent la Chișinău a fost întrebat dacă decizia ucraineană afectează cumva politica autorităților moldovene față de regiunea transnistreană.
William Hill: „Ar putea, deși tocmai acum relația cu Transnistria și situația convorbirilor s-au îmbunătățit ușor, o dată cu instalarea guvernului Gaburici. Noul negociator Victor Osipov, care a mai avut această funcție în 2009-2010, a lansat activitatea câtorva grupuri de lucru. Deci, contactele și procesul de reglementare decurg un pic mai bine comparativ cu inactivitatea deplină din perioada campaniei electorale moldovene. Însă atenția în Moldova este îndreptată asupra propriei crize politice și mai puțin asupra Transnistriei, care s-a scufundat și ea într-o criză politică și economică. Deci, decizia ucrainenilor ar putea să nu producă vreun efect imediat”.
Ministerul rus de externe a criticat Republica Moldova pentru întoarcerea îndărăt de la aeroportul Chișinău a mai multor militari ruși care se îndreptau spre regiunea transnistreană. Republica Moldova are vreo obligație internațională să permită transferul pacificatorilor ruși spre regiunea transnistreană? - a mai fost întrebat William Hill.
William Hill: „Singura obligație existentă este acordul de încetare a focului între Moldova și Rusia, care a fost semnat de președinții Snegur și Elțîn pe 21 iulie 1992. Acordul stabilește o forță tripartită de menținere a păci moldoveano-ruso-transnistreană. Condițiile de operare de zi cu zi a forței de pacificare sunt de competența Comisiei Unificate de Control înființată prin acordul de încetare a focului. Moldovenii au început să se uite foarte atent la tranzitul prin aeroportul din Chișinău în urma demonstraților de la Odesa de anul trecut, când au existat multe relatări că rușii și rebelii din estul Ucrainei ar fi încercat să strecoare forțe speciale prin Transnistria pentru a întări acțiunile de protest în regiunea Odesa. Deci, moldovenii urmăresc tranzitul de mai multă vreme. Au dreptul să oprească pe oricine trece prin aeroport și li se pare suspect. Au făcut-o din când în când.
Riscă numai repercusiuni politice și relații încordate, dacă opresc o persoană importantă. Dacă decid să oprească de tot rotația trupelor ruse, ajungem din nou pe un teren neexplorat. Din observațiile mele, nimeni, nici de partea moldoveană, nici de partea transnistreană nu vrea să înceapă din nou luptele. Ambelor părți le este teamă de provocări, de incidente care pot crea tensiune de partea adversă. Iar tensiunea a sporit desigur de când a început conflictul în Ucraina. Se află față în față căutând și unii și alții să extragă beneficii, dar nici una din părți din câte înțeleg nu vrea să declanșeze nimic mai serios”.
Ucraina este singura cale pentru militarii ruși să ajungă în regiunea transnistreană, evitând teritoriul controlat de autoritățile moldovene, mai spune William Hill. Dacă Rusia decide să trimită avioane la Tiraspol ocolind și Ucraina și aeroportul de la Chișinău, va trebui oricum să survoleze Republica Moldova și România. O poate face?
William Hill: „Exista un aeroport mare la Tiraspol, dar ai nevoie de permisiune de survol. Din câte înțeleg, ucrainenii nu o vor acorda. Cazul cel mai mediatizat s-a petrecut anul trecut, când i s-a interzis survolul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, care a făcut din asta un mare scandal, etalându-și nemulțumirea și lansând fel de fel de amenințări. Dar, în general, țările evită survolul unor teritorii pe care nu au dreptul să le survoleze. Rușii sunt acum nemulțumiți.
Decizia Ucrainei se poate dovedi un pas serios. Nu s-au mai făcut asemenea pași de la semnarea acordului de încetare a focului în 1992. Ne aflăm pe un teren neexplorat. Totul se poate aplana așa cum s-a întâmplat de multe ori și poate să nu iasă nimic din asta. Mie personal decizia ucrainenilor mi-a atras atenția și m-am gândit că și alții vor vrea să vadă cum schimbă ea dinamica din regiune”.
Europa Liberă: Fostul şef al Misiunii OSCE în Moldova, ambasadorul William Hill, într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă.
***
Europa Liberă: Moscova a protestat față de întoarcerea din drum a unor militari ruși de la aeroportul Chișinău, în timp ce încercau să ajungă la datorie în Transnistria. Nu este limpede câte asemenea cazuri au fost – Chișinăul a făcut publice patru sau cinci, dar potrivit unor relatări din presa rusă numărul lor real ar fi de câteva sute. Expulzările anunţate de Chişinău au concis cu decizia Ucrainei de a interzice tranzitarea militarilor ruşi spre Moldova. Lina Grâu a stat de vorbă despre aceste evoluții cu Serghei Utkin, șeful Departamentului evaluare strategică din cadrul Centrului de analiză a situațiilor al Academiei de Științe de la Moscova.
Serghei Utkin
Serghei Utkin: „Având în vedere situația din estul Ucrainei se poate vedea o anumită logică în decizia Kievului de a denunța o serie de acorduri militare cu Rusia. Dar totuși ar fi trebuit să fi separat grâul de neghină – una este situația din estul Ucrainei și altceva este conflictul înghețat dintr-o altă țară. Și aici cred că Ucraina ar fi trebuit să fie mai responsabilă față de consecințele pe care le implică decizia sa în această altă zonă de potențială destabilizare.
E adevărat că în viitorul apropiat Rusia ar putea avea unele probleme legate de livrările către subdiviziunile militare din Transnistria. Cum pot fi acestea soluționate? În primul rând, nu trebuie să ne imaginăm că militarii ruși din Transnistria se află într-un fel de vacuum. Transnistria nu a rupt relațiile comerciale cu lumea înconjurătoare, în Transnistria există producție care permite asigurarea necesităților de bază – adică nu se poate spune că închiderea canalelor de aprovizionare presupune că mâine-poimâine reprezentanții Rusiei vor ajunge să facă foame. Pot apărea dificultăți la rotația militarilor sau la livrarea unor echipamente mai speciale. Deci, problema va apărea într-o perspectivă mai îndepărtată.”
Europa Liberă: Ce modalități vede totuși Moscova de efectuare a livrărilor către misiunea de pacificare și Grupul operativ de trupe ruse din regiunea transnistreană?
Serghei Utkin: „Aici mi se pare evident că Republica Moldova trebuie să fie interesată ca procesul de reglementare pașnică să rămână ca atare și ca acesta să nu fie periclitat și să nu crească tensiunile. Cred că inclusiv faptul că la Chișinău există suficiente probleme politice interne este un argument pentru a nu tensiona lucrurile – ar fi neînțelept să faci asta, când ai astfel de probleme în interior. Și respectiv, se mizează în principal pe faptul că autoritățile de la Chișinău vor avea o atitudine responsabilă. Chiar dacă în Republica Moldova există oameni care nu sunt mulțumiți de formatul prezenței militare ruse și al efortului de pacificare din regiune, se mizează pe faptul că Chișinăul oficial va înțelege că nu acesta este momentul pentru a insista asupra unor schimbări. Rezultatul ar putea fi doar o destabilizare a situației, iar destabilizarea nu este în avantajul nimănui. Deci, pentru a evita o destabilizare, eu cred că toate părțile trebuie să aibă atitudini responsabile și să depună eforturi pentru menținerea status-quo-ului existent. Pentru că niciuna dintre părți nu cred că are temei să creadă că ieșirea din acest status-quo i-ar aduce avantaje.”
Europa Liberă: Din punct de vedere tehnic, Republica Moldova nu are spațiu aerian comun cu Rusia. Ce soluții există pentru această situație, dacă presupunem că autoritățile de la Chișinău vor avea o atitudine calmă față de aceste livrări militare?
Serghei Utkin: „Coridoarele aeriene constituie un subiect dificil. În situația noastră, dacă Ucraina inclusiv la acest capitol va fi intransigentă, trebuie să ținem cont de faptul că mai există și spațiul aerian al Uniunii Europene. Eu sper că și în Uniunea Europeană există înțelegerea faptului că o schimbare a status-quo-ului în această zonă de conflict, adică o de facto destabilizare, nu este în interesul țărilor din UE, inclusiv a României. Respectiv, dacă se pune tranșant problema menținerii echilibrului actual, atunci cred că țările Uniunii Europene trebuie să adopte o poziție de cooperare și să permită folosirea coridoarelor aeriene care trec pe teritoriul lor.”
Europa Liberă: Opinia lui Serghei Utkin de la Centrul de analiză a situaţiilor al Academiei de Științe a Federaţiei Ruse, într-un interviu realizat de Lina Grâu.
***
Europa Liberă: Doamnelor şi domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.