Premierul interimar Natalia Gherman a vorbit deunăzi despre măsurile de austeritate pe care le adoptă guvernul, precizînd bunăoară că nu vor fi acoperite cheltuielile pentru investiţii. Austeritatea, ne-a explicat doamna Gherman, e generată de efectul negativ pe care l-a avut demisia premierului şi a întregului guvern şi de amînarea negocierilor cu Fondul Monetar Internaţional.
Mărturisesc că explicaţia asta mi s-a părut niţel ciudată. Păi, cum rămîne cu banii furaţi din bănci? Aceştia nu au avut nici un rol în recurgerea la austeritate? Or mie mi se pare că şi demisia domnului Gaburici, şi amînarea negocierilor cu FMI, au o legătură directă cu ciordirea banilor din bănci. Şi dacă e aşa, am impresia că doamna Gherman invocă nişte consecinţe în loc să indice cauza.
Mi se pare de domeniul evidenţei că dispariţia banilor din bănci a ştirbit credibilitatea statului moldovenesc în străinătate. Nu se poate uita problema asta care a generat, ca nişte piese de domino în cădere, alte probleme. Nici nu e de mirare că domnul Gaburici a lăsat funcţia importantă. În pragul unei crize profunde şi în ajunul creşterii preţurilor, funcţia asta nu-ţi mai aduce dividendele de altădată.
Remarc cu tristeţe că despre dispariţia banilor din bănci se vorbeşte mai mult pe palierul simplilor muritori, pe stradă. Am impresia că guvernanţii nu par la fel de îngrijoraţi ca masele. Ar fi fost pesemne, dacă banii aceştia erau ciordiţi de un omulean simplu, care nu s-a plimbat niciodată prin culoarele puterii. Cum cei care i-au luat sînt probabil nişte personaje mai influente, mă tem că nici nu e cazul să visăm la recuperarea paralelor…