Creditori externi ca Uniunea Europeană sau Fondul Monetar Internațional sunt vitali pentru Republica Moldova, pentru finanțele țării. Chiar dacă guvernanții tind câteodată să ignore această realitate, ea îi prinde din urmă. Luni, ministrul de finanțe, Anatol Arapu, a avertizat că Fondul de subvenționare a agricultorilor nu va putea fi mărit fără un acord cu FMI şi fără ajutorul Uniunii Europene și al Băncii Mondiale care pentru moment au blocat programele de finanțare, în așteptarea creării unei majorități stabile și instalări unui nou guvern.
După ce au cerut luni de zile majorarea fondului de subvenţionare şi plata datoriilor pentru merele achiziționate în toamna anului trecut, liderii organizațiilor de fermieri s-au convins astăzi că există probabilități ca şi volumul subvenţiilor prevăzute în buget, pe care l-au considerat unul mic, să nu ajungă la fermieri. Ministrul Finanţelor Anatol Arapu le-a spus că banii acumulați în prezent în visteria statului ajung doar pentru salarii, plăţile sociale şi cheltuieli de primă necesitate ale instituțiilor publice. Abia pe 30 iunie a fost alocată prima tranșă de 20 de milioane de lei din fondul de subvenționare pentru proiecte investiţionale.
Ministrul Anatol Arapu a spus că în următoarele zile ar urma să fie debursată o sumă de 12 milioane de dolari de la Banca Mondială şi că aceşti bani vor merge spre agricultură, dar acest lucru va acoperi doar parţial golul finanţărilor străine care nu vor mai veni până nu va fi încheiat un nou acord cu FMI.
„Pentru moment, noi, sigur că nu putem să ne asumăm așa o promisiune, deoarece, după cum cunoașteți, au fost blocate de către Uniunea Europeană și Banca Mondială finanțările către bugetul de stat, ele inclusiv se prevedea şi pentru fondul de subvenționare”.
Explicaţiile ministrului Finanţelor că nu sunt bani, că au scăzut volumul comerţului exterior şi importurile au fost întâmpinate cu nemulţumiri de reprezentanţii agricultorilor care au amintit că pentru susţinerea băncilor devalizate s-au găsit fonduri consistente.
Preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli, „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a afirmat că dacă nu se găsesc resurse financiare pentru ajutare agricultorilor s-ar putea întâmpla ca la toamnă mai multe întreprinderi să dea faliment:
„Cu părere de rău, nouă ne propun să înghiţim situaţia care s-a creat. Adică cu inacţiunea minima a reprezentantului statului s-a făcut ceea ce s-a făcut pe piaţa bancară, pe piaţa valutară; s-a depreciate leul, drept urmare producătorii agricoli importă toate resursele necesare cu 30-40%, procesul de creditare eeste stopat, restanţele la subvenţii au rămas în valoare de peste 200 de milioane”.
Economistul Viorel Chivriga admite că guvernanţii au vrut să liniştească spiritele creând această comisie specială, iată de ce, spune el, rezultate mari nu puteau fi aşteptate. Dacă ar fi existat intenţii nobile ale autorităţilor să rezolve problemele fermierilor, mai admite expertul, s-ar fi revenit la impozitul unic în agricultură, lucru care ar fi redus povara fiscalităţii, corupţia şi birocraţia.
Viorel Chivriga are rezerve că actualele promisiuni ale guvernanţilor către agricultori vor deveni realitate. Totodată, el spune că sunt şanse minime ca Ministerul Finanţelor să găsească surse interne pentru agricultură, iar ajutor din exterior va fi dificil să obţină în condiţiile lipsei unui acord cu FMI şi a credibilităţii scăzute de după criza financiar-bancară.
„Nimeni nu va veni cu fonduri suplimentare la cele pe care le avem în Republica Moldova atâta timp până nu vom fi credibili în ceea ce dorim să facem şi în ceea ce facem. În situaţia în care există nişte probleme majore în sectorul financiar-bancar, care deturnează în mare parte procesele care sunt aşteptate nu numai de partenerii noștri de dezvoltare, dar în primul rând de cei care locuiesc în Republica Moldova, cu siguranță că cei care vor să ne ajute vor fi foarte reticenți”.
Astăzi președintele Parlamentului Andrian Candu le-a promis fermierilor că pentru toate doleanțele lor există proiecte de legi şi că mâine vor fi finalizate şi subiectele mai disputate, precum amendarea legii produselor petroliere care să le permită să importe combustibil direct de la rafinării, modificarea legii cu privire la creditarea agricultorilor şi reducerea TVA pentru unele categorii de produse. Toate aceste legi ar urma să fie votate în primă lectură până la 15 iulie. După aceea va trebuie să fie avizate de un guvern funcţional, care nu se ştie când va fi învestit. Candu nu a dat un termen până când măsurile convenite vor deveni lege, dar fermierii au amintit că termenul-limită dat guvernanţilor expiră pe 15 iulie, după care vor decide dacă reiau sau nu protestele.