Comunitatea Energetică Europeană, organizație din care face parte şi Republica Moldova începând cu anul 2009, şi-a exprimat îngrijorarea că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică amână să stabilească tariful de distribuție a energiei electrice. Dirk Buschle, vicedirector al Secretariatului Comunității Energetice Europeane, explică la microfonul Europei Libere că, neadoptând acest tarif, Republica Moldova încalcă angajamentele asumate în fața partenerilor internaționali și lasă loc de suspiciuni că nu și-ar dori reformarea sectorului energetic:
Europa Liberă: Dle Buschle, în 2009, Republica Moldova a semnat protocolul de aderare la Comunitatea energetică, devenind membru activ al acesteia. Ați putea, întâi de toate, să ne spuneți care sunt obiectivele Comunităţii?
Dirk Buschle: „Comunitatea Energetică reprezintă o asociere între țările Uniunii Europene, pe de o parte, și câteva țări non membre UE, între care Republica Moldova, Ucraina și state din Sud-Estul Europei. În general, Comunitatea Energetică are două obiective de bază: ajutăm statele membre să-și reformeze sectorul energetic și să interacționeze între ele, astfel încât să nu mai existe piețe energetice mici, fragmentate și vulnerabile, iar acestea să fie aduse la un nivel regional, fapt care ar trebui să le facă mai atractive pentru investitori și să le protejeze împotriva amenințărilor privind siguranța aprovizionării cu energie”.
Europa Liberă: De ce avantaje se bucură Republica Moldova ca membră a acestei Comunități?
Dirk Buschle
Dirk Buschle: „O țară aflată în situația Republicii Moldova are neapărată nevoie de reformarea sectorului energetic, or, acesta funcționează, în mare parte, netransparent, cu structuri mai puțin eficiente. Prin urmare, reforma sectorului energetic reprezintă un obiectiv necesar de atins pentru un stat membru al Comunității Energetice. Acest obiectiv a devenit, de altfel, o precondiție pentru finanțările necesare, bunăoară, modernizării infrastructurii energetice, bani care urmează să fie oferiți de instituțiile internaționale cum sunt Banca Europeană pentru Investiții, Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare sau Banca Mondială etc. Toate dintr-un motiv foarte întemeiat: aceste instituții sunt gata să finanțeze un domeniu important pentru Republica Moldova, de care, probabil, țara are mare nevoie, mă refer la infrastructura energetică care, într-un final, o va face mai puțin dependentă de un singur furnizor de energie, atât electrică cât și de gaze naturale. Ca o precondiție, investitorii cer reformarea domeniului și văd în calitatea de membru al Comunității Energetice pe care o deține Republica Moldova, un garant că aceste reforme vor fi duse la bun sfârșit. Aș putea să vă dau un exemplu: construcția gazoductului Iași-Ungheni şi prelungirea acestuia până la Chișinău. Acest proiect este crucial pentru independența energetică a Republici Moldova. Însă vorbim doar despre o conductă săpată în pământ, care nu este suficientă pentru a asigura acest obiectiv. Este nevoie ca țeava să fie conectată la infrastructura de conducte din Moldova și să existe un furnizor competitiv care să livreze consumatorilor finali gaze naturale. Toate aceste prevederi pot fi asigurate prin modificarea legislației actuale, fapt care nu reprezintă doar o precondiție a investitorilor străini pentru modernizarea infrastructurii, dar vine și cu suport din partea Secretariatului Comunității Energetice. Alături de autoritățile moldovene, instituția noastră a schițat un proiect de Lege cu privire la energia electrică și gazele naturale în conformitate cu așa-numitul Pachet Energetic III. Proiectul este consultat public în aceste zile. Dacă va fi implementat, Republica Moldova va face un pas înainte în procesul de reformare a domeniului. Însă, știm cu toții, modificarea legislației este importantă, însă punerea acesteia în aplicare este crucială. Asupra acestui aspect insistăm în prezent”.
Europa Liberă: Dle Buschle, dacă ne referim la energia electrică, pe 22 mai, Secretariatul Comunității Energetice a emis o notă prin care anunță deschiderea unei cauze împotriva Republicii Moldova pentru că nu a adoptat până acum tariful de distribuție al energiei electrice. Ce însemnă acest lucru?
Dirk Buschle: „Vorbim despre una dintre cerințele de bază ale Comunității Energetice care reprezintă nimic altceva decât o extensie a pieței energetice europene, sunt cerințe și standarde care se aplică și în cadrul Uniunii. Vorbim despre necesitatea adoptării unui tarif de distribuție a energiei electrice care reprezintă prețul pe care trebuie să-l achiți pentru accesul și utilizarea rețelelor electrice de joasă tensiune, or, fără un tarif de distribuție nu poți profita de cel mai esențial drept din domeniu: utilizarea infrastructurii energetice. Dacă nu există un tarif stabilit de instituția regulatoare ne putem aștepta la întreruperi de energie. Lipsa unui tarif de distribuție, care urma să fie stabilit de ANRE, reprezintă precondiția de bază pentru reformarea sectorul energiei electrice din Republica Moldova. Faptul că nu a fost adoptat în tot acest timp, cel puțin pentru doi operatori - RED Nord și RED Nord-Vest n.r., alții decât Gas Natural Fenosa, reprezintă o încălcare fundamentală care urma să fi abordată de Secretariat. Noi am făcut acest lucru știind foarte bine că capacitatea ANRE este limitată, însă reprezintă chestiunea de bază pe care un regulator național trebuie să-l asigure. Republica Moldova este singura țară din Comunitatea Energetică care nu a făcut acest lucru, prin urmare puteți să înțelegeți că e timpul să se depășească această situație, care reprezintă obstacolul cheie în reformarea sectorului energiei electrice. ANRE este un partener care, uneori, ne-a dat motive de îndoieli, în trecut am avut situații legate nu doar de capacitatea instituției, dar și de lipsa independenței acesteia. Acum contăm ca reprezentanții ANRE să demonstreze că sunt capabili și destul de independenți să stabilească un tarif de distribuție, ca o precondiție pentru reformarea ulterioară a domeniului în conformitate cu standardele europene și suntem gata să oferim asistența noastră pentru acest lucru. Lipsa unui tarif de distribuţie reprezintă un obstacol care trebuie depășit și din acest motiv am inițiat un asemenea proces”.
Europa Liberă: Prin urmare, ce pași urmează să fie luați de Republica Moldova pentru a rezolva această situație?
Dirk Buschle: „Voi veni la Chișinău la finele acestei săptămâni, pe 10 iulie, pentru a discuta acest aspect cu autoritățile din Republica Moldova. Ar trebui, în primul rând, să stabilim ce se poate face și cum putem rezolva situația împreună cât mai rapid. Cum am mai spus, dacă nu va fi stabilit un tarif de distribuție valabil pentru toți cei trei furnizori, nu ne vom mișca cu reformele. Așteptăm ca ANRE să facă acest lucru și suntem gata să oferim asistența noastră. Sper că vineri vom reuși să ajungem la un acord în privința condițiilor și vom putea trece imediat la stabilirea tarifelor și depășirea acestei încălcări”.
Europa Liberă: Unul din principiile Tratatului de constituire a Comunității Energetice îl reprezintă securitatea aprovizionării cu energie. Probabil că știți ultimele evoluții din acest domeniu în Republica Moldova, or, recent, au fost lansate temeri despre posibile întreruperi de energie. Furnizorii încearcă de mai mult timp să convingă Agenția responsabilă de aprobarea tarifelor că nu mai obțin veniturile care le-ar permite să achite curentul electric, iar recentele șocuri prin care a trecut valuta națională, devalorizându-se în raport cu dolarul american, au acutizat problema. Din punctul Dvs de vedere, cum poate fi soluționată această problemă ținând cont de faptul că Republica Moldova este o țară în dezvoltare, cu o populație vulnerabilă din punct de vedere economic?
Dirk Buschle: „Situația pe care ați descris-o este una foarte serioasă. Vreau doar să clarific faptul că acum vorbim despre prețul energiei electrice, care este altceva decât tariful de distribuție despre care am discutat mai devreme. Aici suntem într-o situație, după cum ați spus, care vizează, pe de o parte, securitatea energetică, pe de altă parte, vulnerabilitatea populației. Însă, trebuie să se țină cont de faptul că dacă regulatorul național stabilește un tarif pentru energia electrică care nu acoperă costul acesteia, furnizorul de energie riscă să falimenteze. Prin urmare, ne referim la un alt principiu al legislației europene din domeniul energetic, care presupune reflectarea reală în tarife a costurilor energiei electrice. Noi acceptăm scutiri de tarife la energie, însă prețul stabilit de stat prin intermediul regulatorului național trebuie să reflecte costul real al energiei, pentru a evita falimentarea furnizorilor, fapt care, în consecință, va pune în pericol asigurarea cu energie electrică a țării. Situația Republicii Moldova este foarte specifică. Ea depinde, în mare parte, de importuri și compania la care vă referiți asigură cu energie o bună parte a țării, prin urmare, imposibilitatea acesteia de a-şi onora obligațiile financiare față de producătorul de energie pentru că tariful stabilit de regulator este prea mic, amenință securitatea energetică a țării. Din acest motiv, trebuie să intervenim. Am avut situații similare și în alte state. Deseori vedem tendința autorităților de a trata instituțiile private diferit decât instituțiile care aparțin statului. Am văzut o situație similară în Albania, în Macedonia în urmă cu câțiva ani. În toate am intervenit și am reușit să găsim o soluție de compromis, astfel încât cel mai rău scenariu să fie evitat. Lipsa unor acțiuni clare din partea regulatorului național amenință capacitatea companiilor de a procura energia necesară consumatorilor. Cu siguranță nu vorbim despre obținerea unui profit de către furnizori, situație pe care nu o încurajăm, dar vorbim despre menținerea unui tarif care permite oricărei companii să procure energie electrică și să o vândă consumatorilor”.
Europa Liberă: Imediat ce a fost făcut public comunicatul din 22 mai, reprezentanți ai ANRE au declarat că, de fapt, Comunitatea Energetică ia parte furnizorului privat din Republica Moldova, mă refer la Gas Natural Fenosa. Cât de motivate sunt aceste suspiciuni?
Dirk Buschle: „Să știți că de-a lungul carierei mele m-am confruntat cu situații similare. Faptul că noi, în calitate de organizație internațională, trebuie să ne asigurăm că Republica Moldova îndeplinește angajamentele asumate atunci când a semnat Tratatul de aderarea la Comunitatea Energetică, este acceptat cu greu de autorități. Acest lucru poate fi înțeles, or, reformele pe care le cerem noi presupun schimbări esențiale de sistem. Din experiența noastră, aceste schimbări sunt în bine, pentru că, altfel, după cum am menționat, dacă iei decizii incorecte într-un sistem vulnerabil, riști să-l distrugi completamente. Așa cum se întâmplă deseori, autoritățile se simt atacate și, în loc să gândească ce pași clari să întreprindă pentru a soluționa problema, preferă să lanseze acuzații de acest fel. Or, problemele sunt clare pentru toată lumea, nu cred că cineva le pune la îndoială. Pur şi simplu, a venit timpul să găsim răspunsul potrivit. Procedura pe care am inițiat-o este o invitație la dialog și nu reprezintă motiv pentru acuzații. Noi nu susținem nicio companie. Este adevărat că ne îngrijorăm de soarta investitorilor, însă acest lucru nu înseamnă că îi susținem. În cazul Republicii Moldova, cea mai mare îngrijorare a noastră o reprezintă amenințarea privind siguranța aprovizionării cu energie electrică, tocmai din acest motiv intervenim. Uneori, asemenea intervenții nu îți aduc popularitate, însă sunt necesare pentru că, altfel, vom ajunge nu doar în situația în care țara va eșua să-și îndeplinească obligațiile asumate în fața partenerilor internaționali, dar va fi pusă sub semnul întrebării și furnizarea cu energie electrică. La final aș vrea să mă refer la vulnerabilitatea consumatorilor, la care v-ați referit mai devreme. Desigur, liberalizarea pieței energetice poate fi văzută ca o amenințare asupra scutirilor aplicate consumatorilor vulnerabili, însă dacă vă uitați la felul în care funcționează astăzi sistemul de subvenționare, veți înțelege că acesta nu poate dura multă vreme. Astăzi, statul subvenționează toți consumatorii, ceea ce nu este corect. Subvențiile trebuie oferite consumatorilor social vulnerabili, nu tuturor - bogați sau săraci. Iată de ce cerem o schimbare de sistem, în care susținerea consumatorilor, dacă este necesară, să fie făcută nu prin menținerea unui preț la energia electrică mai mic decât costul real al acesteia, dar printr-un sistem de subvenționare specific, care să se adreseze cu adevărat consumatorilor care au nevoie de ajutor. Dacă Moldova va adopta și implementa legile pe care le-am schițat împreună, cred că și această situație va fi depășită”.