Între reprezentanţii producătorilor agricol şi împuterniciții guvernului în exercițiu, alături de spicherul Andrian Candu a avut loc o serie de negocieri destul de tensionate. Cât de fructuoase sau, dimpotrivă, găunoase au fost discuțiile? Punctul de vedere al președintelui Uniunii Producătorilor Agricoli UniAgroProtect Alexandru Slusari.
Europa Liberă: Aşadar, marți seară pare să se fi încheiat un şir lung de negocieri cu reprezentanţi ai guvernului în exerciţiu şi ai parlamentului. Negocieri purtate cu reprezentanții producătorilor agricoli. Ar fi vorba de legi şi acţiuni menite să îndulcească, cel puţin, problemele stringente ale agricultorilor. Care au fost temele prioritare de discuție şi cât de optimist V-aţi trezit azi-dimineaţa?
Alexandru Slusari: „Din şapte probleme care au fost introduse în hotărârea parlamentului din 20 mai, șapte probleme cele mai stringente, (nu pe toate le-am inclus noi, desigur), au fost găsite soluții pentru patru. La cele patru probleme vor fi fie proiecte de legi înaintate către parlament, fie una din patru probleme va fi inclusă în hotărârea parlamentului pe marginea activității acestei comisii.”
Europa Liberă: Care anume patru probleme, domnule Slusari?
Alexandru Slusari: „A fost identificată soluție pentru problema introducerea impozitului zero pe venit pentru producătorii agricoli, cu condiția că acest venit va fi reinvestit în agricultură sau va fi utilizat pentru procurarea resurselor necesare producerii agricole. Textul este definitivat şi sper că azi va fi semnat de toți deputații și va fi expediat comisiilor parlamentare. Doi - modificări în legea comerțului interior, astfel încât pentru o gamă de produse agricole ușor perisabile să fie stabilit expres un termen, de maxim 30 de zile, pentru achitarea acestor produse în cazul în care comercianții au procurat aceste produse. Trei - lucru destul de important - autoreglementarea pentru piața produselor petroliere. Va fi altfel calculat adaosul comercial pentru petroliști şi va fi acceptat din partea producătorilor agricoli importul motorinei pentru consum propriu. Patru - asociațiile de fermieri vor fi abilitați cu dreptul de a delega reprezentanți în consiliile de administrare la toate proiectele implementate în sectorul agrar şi care sunt finanțate de către donatori externi, mă refer la creditul polonez, chiar şi AIPA, în general, şi altele. Cu părere de rău nu am identificat soluţii pentru două întrebări foarte importante. Este vorba de majorarea fondului de subvenţionare şi elaborarea unui mecanism de creditare la dobânzi privilegiate pentru fermieri. În acest context nu pot să fiu mulţumit pe deplin de activitatea acestei comisii.”
Europa Liberă: Oricum e un succes rezultatul acestor negocieri, în ciuda faptului că rămân alte probleme nerezolvate. Există categorii de populație care ar spune că o duc şi mai prost şi că ar avea mai multe motive de revendicări faţă de autorităţi. De ce agricultori consideră justificat să insiste pe revendicările lor, în ciuda norilor tot mai negri care se lasă peste, cel puţin, economia R. Moldova?
Alexandru Slusari: „Dvs. repetați cam aceleași cuvinte pe care le spune, acum, guvernarea şi anume că suntem în plină criză, că situația este gravă. Prin aceste afirmații ni se propune o paradigmă perversă, din punctul meu de vedere. Mulți agricultori mă întreabă, îi întreabă și pe cei de la guvernare cine au fost cei care au contribuit la lansarea acestei crize? Cine a destabilizat situația? Din inacțiunea cui a fost posibilă această criză financiar-bancară? Dacă analizăm lucrurile în complex, vedem că din cauza acestei debandade, a acestei crize financiar-bancare, crize de pe piaţa valutară, dintre toate ramurile economiei, desigur, în primul rând, au suferit agricultorii care procură 90 la sută din toate resursele necesare producerii agricole. Aceste resurse în perioada februarie-aprilie s-au scumpit cu 30-40 la sută. În sectorul agrar practic este sistată creditarea fermierilor la credite de scurtă durată pentru circulante. Suntem în pragul unei crize de proporții, a unei catastrofe în agricultură, dacă nu se iau măsuri de salvare. Falimentul multor fermieri înseamnă situaţie nestabilă pe plan social în localităţile rurale, exodul în continuu a populației. Există riscul dispariției mai multor sate din Republica Moldova. Consider că în această situaţie ar fi echitabil ca cei care în mare parte au contribuit la declanșarea acestei crize să fie responsabili şi să vină cu soluții. Nu vorbim acum de majorarea fondului de subvenționare cu miliarde de lei, care acum se alocă pentru sistemul bancar. Noi am cedat un pic şi am spus - identificaţi, împrumutaţi măcar 350 de milioane de lei, care peste jumătate de an, dacă o să fiţi deştepţi şi o să reluaţi negocierile cu donatorii, vor fi rambursaţi necondiţionat de UE la începutul lui 2016. Cel puţin aşa prevede acordul cu UE - ENPARD. Acelaşi lucru vorbim şi despre creditare. Lansați o linie de creditare de 200-300 de milioane la dobânzi privilegiate de la rezerve naționale până nu au fost epuizate total. Consider că guvernarea responsabilă ar trebui să reacționeze la această situaţie de criză mai ales că marea majoritate a agricultorilor consideră că anume o bună parte din cei de la guvernare poartă vina pentru ce s-a întâmplat în sistemul financiar-bancar.”
Europa Liberă: Unii experţi sunt că agricultorii au obţinut cedări solide din partea Minsiterului Finanţelor. În ce măsură aceste cedări ar putea afecta viitoarele negocieri cu FMI? Or tocmai de un nou acord cu FMI depinde şi majorarea fondului de subvenţionare sublinia recent ministrul de finanţe.
Alexandru Slusari: „Sub aspectul pierderilor bugetare nu cred că ceea ce noi am obţinut pune sub pericol negocierile noastre cu FMI. Poate doar una din cele patru probleme pe care noi le-am soluţionat şi anume scutirea la plata impozitului pe venit. Costul acestei întrebări este de 40 de milioane de lei. Chiar şi în situaţia dificilă în care se află RM 40 de milioane este nimica toată. Concesiunea, beneficiul pe care l-am obţinut cuprinde, cu părere de rău, mai puţin de 10% din toţi agricultori care vor avea în 2015 venit. Restul agricultorilor, masa critică rămâne cu probleme şi în situaţie complicată. Celelalte probleme, inclusiv regulă pe piaţa produselor petroliere, nu văd cum ar putea agecta negocierile cu FMI. Timp de trei ani se discută că metodologia de calculare a adaosului comercial la produsele petroliere este neeficientă. Ministerul economiei şi cel al finanţelor au căzut de acord că trebuie de schimbat metodologia. Apropo, câștigă toată populația dacă noi vom avea un sistem transparent în acest sens. Cred că FMI va saluta acest lucru. Faptul că reprezentanți ai asociațiilor de fermieri vor fi delegați în consiliile de administrare a mai multor proiecte tot va fi salutat de FMI, în opinia mea, întrucât va spori transparența. Cât privește situația cu comerțul interior, în 30 de zile comercianții ar urma să achite o parte din produsele agricole procurate, nu produce efecte asupra bugetului ţării. Toate cedările pe care le-am obținut practic nu afectează sistemul bugetar. Nu cred să apară probleme cu FMI. Consider că câmpul de negocieri între FMI şi RM va fi altul şi va ţine în special de situaţia din sistemul bancar. Problemele agricultorilor vor fi secundare. Cred că sunt speculații nu foarte inspirate din partea unor experţi care spun că aceste negocieri vor afecta dialogul cu FMI, cu donatorii.”