Europa Liberă: În ce măsură credeți că este serioasă amenințarea agentului economic din regiunea transnistreană care gestionează centrala electrică de la Cuciurgan cu privire la sistarea livrărilor de curent electric pentru malul drept al Republicii Moldova? Am vorbit cu câțiva experți care mi-au spus că acest lucru este destul de complicat de realizat din punct de vedere tehnic. În plus, în ce măsură este o astfel de acțiune bine gândită din punct de vedere economic de cei din Transnistria?
George Balan: „Într-adevăr, un risc iminent de a avea deconectată energia electrică nu ar trebui să existe, pentru că Chișinăul, malul drept, reprezintă principala piață de desfacere a Cuciurganului și în același timp Chișinăul plătește cu bani cash, ceea ce permite întreprinderii și regiunii să existe.
Respectiv, o careva acțiune de stopare a prestării de servicii și livrare de electricitate către malul drept ar duce, adevărat, la o anumită criză la Chișinău. Însă o astfel de criză ar putea dura o zi-două maxim, timp în care ar exista posibilitatea de interconexiune cu piețe europene de energie, în particular cu România, și în mare măsură, cam 80 la sută din teritoriul malului drept al Republicii Moldova, ar putea fi asigurat timp de o zi, maxim două, cu energie electrică de pe piața românească. Prețul acestei energii este mai mic și o astfel de acțiune va aduce cu sine și o revizuire a tuturor abordărilor care au existat pe acest domeniu al energiei până în prezent. Acest lucru va duce la consolidarea securității energetice, reconectarea la alte rețele și la o altă abordare a autorităților de la Chișinău. Respectiv, o careva mișcare sau acțiune negativă a Cuciurganului de deconectare a energiei electrice ar lovi în primul rând în malul stâng al Nistrului, ar duce practic la stoparea producerii energiei electrice la Cuciurgan, pentru că centrala nu ar mai avea piață de desfacere. Doar să producă și să piardă această energie nu are niciun sens.
Există sigur și problema pe malul drept, legată de neplata pentru curentul livrat sau diferența de tarife. Aici urmează ca autoritățile de resort să întreprindă acțiunile pentru ajustarea acestor tarife, gradual sau în alt mod. Și în același timp autoritățile de la Chișinău trebuie să întreprindă acțiuni pentru diversificarea furnizorilor de electricitate, ca să nu stăm sub pericolul de deconectare, să nu mai discutăm astfel de subiecte. Autoritățile moldovene trebuie să aibă posibilitatea să asigure din surse diferite securitatea energetică a populației de pe malul drept.”
Europa Liberă: Cât de important este pentru bugetul regiunii transnistrene venitul care îl încasează de pe urma activității centralei de la Curiurgan? Cât de mare este ponderea acesteia în economia regiunii?
George Balan: „Este vorba despre zeci de milioane de dolari lunar. Respectiv, anual este o pondere foarte importantă. Asta, mai ales că regiunea transnistreană nu achită plățile pentru gaze, iar marea parte din această energie este produsă anume din gazele rusești care vin în regiune. Și al doilea efect negativ pentru autoritățile moldovene, pe lângă faptul că transferă acești bani nemijlocit în regiunea transnistreană, este și faptul că astfel crește și datoria Republicii Moldova pentru gaze.”
Europa Liberă: Săptămâna trecută a circulat în presă un studiu al experților germani care au făcut o analiză a eventualei treceri a economiei regiunii transnistrene sub reglementările Acordului de liber schimb cu UE. Experții germani au recomandat introducerea în regiune a Taxei pe Valoare Adăugată – TVA. Acum acolo există un alt sistem de taxare. Credeți că administrația regiunii va apleca urechea la această sugestie? Există posibilitatea alinierii regiunii transnistrene de la 1 ianuarie 2016 la Acordul de liber schimb cu UE?
George Balan: „La momentul actual reprezentanții Transnistriei încearcă să efectueze careva reforme pentru transformarea metodei de impozitare – ei aplică acum impozitul pe circuitul banilor, nu TVA, cum este pe malul drept. În același timp, TVA-ul este aplicat la toți principalii parteneri comerciali ai regiunii transnistrene. În cazul dat, regiunea transnistreană se prezintă ca o insuliță unde funcționează altfel de norme, altfel de reguli, ceea ce nu duce la o funcționare normală a economiei în această regiune și permite evaziunea fiscală, permite diferite scheme dubioase cu privire la bani.
Ei vor fi nevoiți să treacă la principiile generale care sunt în statele din jur, dar și pe malul drept al Republicii Moldova, cu privire la TVA. În caz contrar, ei vor fi în continuare dependenți de Federația Rusă, vor exista și vor funcționa doar pe baza transferurilor care vin din exterior și a ajutorului care vine din Federația Rusă în particular, dar și în baza gazelor gratuite pe care le oferă Rusia.
Dacă regiunea transnistreană va dori să construiască un mecanism și o economie funcțională, ei vor fi nevoiți să-și transforme economia. Doar că acest proces va dura câțiva ani de zile. Și în acest scop și noi, Chișinăul, și partenerii internaționali suntem gata să-i ajutăm pe cei din regiunea transnistreană să efectueze aceste reforme, să se armonizeze pas cu pas cu realitățile care există pe malul drept și de asemenea să implementeze cerințele care sunt față de această piață, să ajute agenții economici să corespundă cerințelor care sunt pe piețele europene.”
Europa Liberă: Există careva discuții pe aceste aspecte în acest moment între Chișinău și Tiraspol, măcar și la nivel de experți sau de agenți economici?
George Balan: „Chișinăul a discutat cu Tiraspolul subiectul creării spațiului economic unic, inclusiv au fost înaintate poziții, viziuni la acest subiect din partea Chișinăului. Urmează ca aceste teme să fie discutate și pe viitor. Cu părere de rău, la momentul de față vedem că există anumite discrepanțe în abordări dintre structurile în stânga Nistrului. Unii doresc transformarea și reformarea impozitării, alții se împotrivesc. Plus, pentru aceasta este nevoie de timp și de bani.
Să vedem pe cât de rapid transnistrenii vor fi gata să facă față acestor cerințe, pentru că în anul curent ei vor avea așa-numitele alegeri în Sovietul Suprem și anul viitor – alegerile așa-numitului lider din regiunea transnistreană. Respectiv, acești factori de asemenea pot să-și pună amprenta pe transformarea impozitării din regiunea transnistreană.
Dar din partea noastră există toată deschiderea și suntem gata să contribuim la această reformă.”
Europa Liberă: Până la 1 ianuarie a rămas mai puțin de jumătate de an. Se reușește alinierea economiei la reglementările Acord de liber schimb cu UE? Altfel, agenții economici transnistreni vor trebui să plătească taxe vamale, ceea ce la va afecta competitivitatea mărfurilor.
George Balan: „Aici depinde foarte mult de deschiderea reprezentanților Tiraspolului, pentru că agenții economici din regiunea transnistreană care au peste 70 la sută din exporturi orientate către piețele reglementate de normele UE, au un interes mare pentru a exporta producția pe piața europeană și a beneficia de Acordul de liber schimb. Aici depinde totul de aspectul politic, dacă cei de la Tiraspol nu vor împiedica agenții economici să facă acest lucru. Din contra, ei ar trebui să contribuie la transformările și reformele care trebuie să fie implementate.
În același timp, și noi, și Bruxellesul suntem conștienți de faptul că armonizarea și punerea în corespundere cu standardele și cerințele Acordului de liber schimb este destul de complicată și este nevoie de timp pentru asta. Din acest punct de vedere, suntem gata să mergem în întâmpinarea agenților economici, a populației din stânga Nistrului, să avem un program etapizat care să fie pe o perioadă mai lungă de timp, care să le permită lor să se transforme și să meargă înainte pe acest subiect. Dar, cum spuneam, pentru aceasta este nevoie de voință și este nevoie de dorința de a ne mișca împreună înainte. Pentru aceasta este nevoie de deschiderea Tiraspolului. Cu părere de rău, la momentul de față nu există această deschidere.”
Europa Liberă: Uniunea Europeană ar fi de acord cu această etapizare despre care vorbiți?
George Balan: „Cred că da. Noi discutăm cu partenerii. Asta ar fi una dintre soluțiile cele mai fiabile, pentru că a implementa toate prevederile acum, imediat, într-un moment, este destul de greu, inclusiv având în vedere trecerea impozitării la TVA, alte aspecte legate de standardele și cerințele de implementare a anumitor cerințe de calitate și normative ale producției. Pentru a implementa aceste lucruri agenții economici au nevoie de timp. Din acest punct de vedere, există deschidere și la Chișinău, și la Bruxelles. Există deschiderea și înțelegerea că este nevoie de a merge în întâmpinarea agenților economici și a populației. Și din acest punct de vedere suntem gata să lucrăm, anume pentru a etapiza, ca să nu fie cerințele puse toate imediat pe moment.”
Europa Liberă: În contextul crizei economice din regiunea transnistreană, o criză foarte gravă de altfel, Tiraspolul pune toată responsabilitatea pe Chișinău și pe Kiev, acuzând o așa-zisă blocadă a regiunii...
George Balan: „Cu toții suntem martori la criza economică de amploare care are loc în regiunea transnistreană. Sigur, aceasta are loc și în contextul crizei regionale care afectează și Federația Rusă, și Ucraina, și malul drept al Republicii Moldova. În același timp, trebuie să specificăm că o mare parte din probleme sunt consecințe ale autoizolării regiunii transnistrene și ale acțiunilor politizate pe care le întreprinde Tiraspolul și la adresa economiei, și a agenților economici, și în contextul politic general.
În plus, dacă ne uităm la învinuirile care sunt aduse Chișinăului și dacă analizăm ultimii doi ani de zile, putem afirma cu certitudine că nu a fost nicio acțiune negativă întreprinsă de Chișinău, nimeni nu ar putea să enumere măcar un caz când Chișinăul a întreprins acțiuni negative la adresa economiei Transnistriei, încercând cumva să o preseze sau să creeze probleme.
Din contra, putem afirma că peste 50 la sută din comerțul regiunii transnistrene este orientat către malul drept – este comerț intern între maluri, pe teritoriul Republicii Moldova. Respectiv, piața moldovenească de pe malul drept este piața principală de desfacere a producției transnistrene. Aici se include și energia electrică despre care am discutat anterior. Din punctul acesta de vedere nu putem afirma să există vreo blocadă. Din contra, există toată deschiderea din partea Chișinăului, s-au întreprins o mulțime de pași de deschidere din partea noastră pentru a ajuta agenții economici și a elimina chiar și acele bariere care au existat anterior.
În ceea ce privește comerțul cu Ucraina, și Chișinăul este puternic afectat de criza regională, comerțul cu Ucraina a scăzut cu 30 la sută. Acest lucru se datorează și conflictului de acolo, și crizei economice din Ucraina. Fix aceeași scădere a avut loc și în regiunea transnistreană în comerțul cu Ucraina, deci nu putem vorbi despre o careva blocadă. Altfel, ar trebui să spunem că există blocadă și față de Chișinău. Și dacă luăm în considerație că și comerțul – importul și exportul – Federației Ruse cu regiunea transnistreană a scăzut de 2,1 ori față de ceea ce era anterior, ar trebui să afirmăm că există acțiuni de blocadă și din partea Federației Ruse.
Dacă analizăm toate aceste cifre și date, conștientizăm că mai mult e o problemă internă de necorespundere a situației, a mecanismului și sistemelor economice existente în regiunea transnistreană cu noile realități, plus politizarea excesivă a anumitor momente economice, care ar putea să contribuie la o relansare economică, la o ajutorare a agenților economici. Dar în cazul dat vedem doar o politizare excesivă și utilizarea anumitor pârghii pentru a înrăutăți situația și a învinui partenerii principali comerciali.
Noi sperăm că vor ajunge la o anumită maturitate și reprezentanții Tiraspolului și vor stopa astfel de afirmații. Sperăm că ei se vor așeza la masa de consultări inclusiv în cadrul grupului de lucru pe economie, în consultările cu partenerii noștri internaționali în cadrul formatului 5+2 și în dialogul direct între Chișinău și Tiraspol la nivelul reprezentanților politici și a liderilor, pentru a identifica o soluție pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului. Principalul este să depășim aceste animozități care există, această politizare excesivă și să mergem în întâmpinarea agenților economici și a populației.”
Europa Liberă: Săptămâna trecută a fost pe larg discutată declarația domnului vicepremier Victor Osipov, legată de faptul că Chișinăul este dispus să asigure rotația militarilor ruși din regiunea transnistreană. Au fost voci care au spus că de fapt este o declarație care ar submina interesul și securitatea Republicii Moldova și ale Ucrainei, țară care este acum în conflict deschis cu Federația Rusă.
George Balan: Da, au fost voci care au blamat aceste de afirmații. Dar în același timp trebuie să atragem atenția exact la cea ce s-a vorbit în cadrul interviului în cauză.
Pe teritoriul Republicii Moldova există două componente ale forțelor rusești. Prima ar fi Grupul Operativ de Trupe Ruse din Republica Moldova, circa 2500 de persoane, care nu au niciun statut și în conformitate cu angajamentele pe care și le-a asumat Federația Rusă la Istanbul aceste forțe trebuie retrase necondiționat, inclusiv și depozitele de muniții de la Colbasna.
Această abordare a autorităților moldovenești se păstrează. Și noi insistăm asupra retragerile necondiționate și nu poate fi vorba de o careva rotație sau o aprovizionare a acestor forțe, pentru că ele nu au niciun statut și aflarea lor pe teritoriul Republicii Moldova încalcă orice prevederi și acorduri bilaterale, internaționale și nu este în conformitate cu acceptul statului gazdă, în cazul dat al Republicii Moldova. Staționarea acestor trupe are loc în pofida dorinței naționale. Respectiv, noi vom continua să insistăm asupra retragerii necondiționate a acestor forțe.
A doua componentă sunt forțele de pacificare. Circa 400 de persoane, un batalion de forțe de pacificare din Federația Rusă, care se află pe teritoriul Republicii Moldova în conformitate Acordul de încetare a focului din anul 1992, care a fost semnat de domnul Elțin, președinte al Federației Ruse, și domnul Snegur, președinte de atunci al Republicii Moldova. Respectiv, aflarea acestor forțe de pacificare pe teritoriul Republicii Moldova are drept temei acest Acord. În ceea ce ține de aprovizionarea acestora noi nu avem temei să le împiedicăm aprovizionarea și rotația forțelor. Dar, unica asupra a ce autoritățile moldovenești insistă este ca această rotație a forțelor să fie una transparentă, corectă. Când vine cineva de asemenea să cunoaștem și cine pleacă și ca această informație să ne fie dată din timp pentru ca acest lucru să poată fi coordonat cu structurile abilitate de monitorizarea acestei rotații, a acestui mecanism.
Îngrijorările noastre cu privire la această rotație și la încălcările care au avut loc anterior pe acest subiect au fost transmise Moscovei și am primit anumite asigurări din partea Federației Ruse că mecanismul va fi asigurat, va fi respectat și aflarea forțelor va fi în conformitate cu dialogul care există între Chișinău și Moscova și cu Acordul din 1992.
O altă abordare în privire la pacificatori va putea fi aplicată atunci când va fi transformată actuala operațiune de menținere a păcii. Până la momentul respectiv trebuie să ne bazăm pe prevederile Acordului din anul 1992.