Despre nevoia recâștigării încrederii în clasa politică din Republica Moldova

Gradul de dezamăgire față de Republica Moldova este foarte înalt în rândul partenerilor externi ai țării, iar principalul motiv este criza din sistemul bancar. Totodată Uniunea Europeană este foarte îngrijorată de legătura dintre business și politică, iar faptul că reforma justiției și lupta împotriva corupției stagnează pune în pericol oportunitățile pe care Moldova le are. Declarațiile au fost făcute de către șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, pentru Jurnal TV.

În pofida tabloului sumbru, demnitarul de la Bruxelles afirmă că e nevoie de o concentrare a eforturilor pe soluționarea problemelor, și nu de dezamăgiri. Despre nevoia recâștigării încrederii în clasa politică vorbim la acest sfârșit de săptămână.

De mai mult timp populația sancționează guvernarea, prin lipsa de încredere și respect. Mulți oameni nu au încredere în instituțiile statului și în politicieni. O bună parte dintre ei așteaptă pe un cineva care să vină să îi salveze de tot răul și de toți răii. Dar este o utopie pe fondul disperării, al lipsei de exercițiu politic, educație politică și e trist că o bună parte din electorat a căzut în această plasă. Este părerea lui Vladimir Copacinschi, profesor la școala din satul Coșcodeni, raionul Sângerei.

Vladimir Copacinschi: „Vă spun o poezie, cum se vota în trecut, scrisă de Petru Cărare, „Peniţa şi bărdiţa”. Stătea de vorbă un grup de alegători, în faţa unei primării, nişte tinerei care, poate vroiau să voteze, poate le venise timpul, şi: „- Moş Ignat, ian poveste / În trecut cum ai votat. / Se mai scarpină la barbă / Şi începe moş Ignat. / - Pătăranii la alegeri se-ntâmplau ca-ntotdeauna. / Dacă vraţi pân’ la atâta, / Azi voi spune încă una. / Eu cu frate-meu Dominte, / Seara ne puneam la cale / Că mai buni sunt ţărăniştii / Sau mai buni sunt liberalii. / Ei, şi-n ziua de alegeri, / Mă pornesc eu într-un crez, / Naiba ştie pentru cine-am să votez. / Şi când ies eu din cabină / Din tavan îmi cad pe cuşmă / Vreo trei

boabe de făină. / Liberalii au observat că sunt ţintat / Şi ne-au tras, bre, o bătaie, / Că m-au dus până la pat. / Iar pe frate-meu Dominte, / Ce ţinea cu ţărăniştii, / L-au bătut, bre, liberalii / Că l-au dus pân’ la spitale”. De aceea, vreau să vorbesc în felul următor. Diferenţa dintre prezent şi viitor ne leagă totdeauna de trecut. În trecut Moldova nu era datoare la nimeni absolut. Acum ce facem? Este dezvoltată corupţia, cumetrismul. Dar ceea ce avem la conducere nu numai că poate şi ne presară cu făină din tavan, dar încep a face orice, minţind nişte bătrânei, nişte bătrânele cu nişte macaroane, detergenţi: „Alegeţi-mă pe mine şi veţi vedea ce am să vă fac”. Şi duc lumea în eroare. Mai bine să întoarcă trecutul, să ne fie mai greu poate de trăit, dar să fim curaţi la suflet, cinstiţi.”

Europa Liberă: Vreţi să reveniţi în fosta URSS?

Vladimir Copacinschi: „Nu. Categoric răspund la această întrebare, în URSS e inadmisibil să ne întoarcem, în fosta uniune.”

Europa Liberă: Să medităm asupra acestui fenomen care s-a înrădăcinat în Republica Moldova – corupţia. De la cine a pornit marea corupţie? Sau mica corupție, să se ajungă la marea corupţie?

Vladimir Copacinschi: „Corupţia şi furatul mi se pare că sunt două lucruri diferite. A-l face pe cineva corupt aceasta nu e altceva decât să-i dea acel care se teme că nu va fi ajutat de nimeni. Şi dacă îi dă unui medic, e clar ce va fi. Acei pe care îi avem acum la guvernare, Plahotniuc, care mai sunt, aceştia fură. Pentru dânşii cuvântul corupt mi se pare că e prea puţin spus, slab spus.”

Europa Liberă: Dar lumea tot pe ei îi alege.

Vladimir Copacinschi: „Se vede că aşa e înrădăcinat sistemul acesta al lor de acţiune asupra psihicului omului, că acesta crede că va fi mai bine. Le promit marea şi sarea şi la sfârşit nimic.”

Europa Liberă: De ce pe domnul Copacinschi nu-l convinge? Şi de ce pe un biet moş Ion sau biată mătuşa Maria îl conving că trebuie să voteze tot pentru ei?

​Vladimir Copacinschi: „Copacinschi are acei şapte ani de acasă. Din ce punct de vedere? Buneii au fost deportaţi în Siberia, au fost ţărani înstăriţi. Casele lor au fost transformate în grajduri, în soviet sătesc sau selpouri, cum se numeau atunci, acum cooperaţie de consum. Şi s-au întors în ’68 şi nu le-au mai întors nimic absolut. Au decedat. Cum să vă spun? Nu văd până când nu se va repeta o revoluţie, iarăşi, tot poporul să iasă în Piaţa Marii Adunări Naţionale cu drapelele nu ale lui Plahotniuc, nu ale PCRM, nu ale PLDM ş.a.m.d., dar să fie ca drapele coasa şi furca. Atunci cred că vor înţelege că poporul are putere care i-ar contrazice măcar cu ideea. Şi poate ar avea simţul omenesc, al poporului moldovenesc, al moldoveanului şi poate vor fi ceva schimbări.”

Europa Liberă: De ce s-a ajuns ca în anul 2015 să se vorbească despre două Moldove paralele? Una în care trăiesc cei avuţi, cei bogaţi şi alta unde săracii îşi plâng de milă.

Vladimir Copacinschi: „Ştie mai bine Dodon Igor Nicolaevici.”

Europa Liberă: Dar eu îl întreb pe domnul Copacinschi.

Vladimir Copacinschi: „Se vede că am rămas o Moldovioară mică şi aceea încă e dispersată. Avem Transnistria, avem Găgăuzia, mâine-poimâine, se vorbeşte, că Usatîi vrea să facă capitala de nord a Moldovei, din Bălţi. Şi să ne uităm în partea de vest, Prutul scade din când în când şi poate vom trece în partea cealaltă pe jos, nu ne vor trebui poduri, nu ne va trebui graniţă. Şi poate vor fi unele schimbări mai radicale.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam de ce nu se intersectează interesele celor de la guvernare cu interesele celor de jos, care le-au dat votul?

​Vladimir Copacinschi: „Cel sătul niciodată nu-l crede pe cel flămând. Ei au avut putere, au fost în pene şi au ieşit la suprafaţă. Şi acum merge lupta cum ar fi în codri. Copacul care are mai multă lumină creşte mai repejor şi mai repede se înalţă. Şi ei se uită de sus la cei mici şi îi înăbuşă.”

Europa Liberă: Domnule Copacinschi, dar cum scapă Moldova de corupţie şi de corupţi?

Vladimir Copacinschi: „Tăiem copacii care sunt mai înalţi. L-aţi cunoscut foarte bine pe cel care se căţăra pe toţi copacii. Acum ne trebuie unul ca să ne tălmăcească direcţia şi metodele de luptă contra acestor dominanţi, fracţiunile de mai sus. Dar a trădat tot poporul Iurie Roşca şi a trecut totuşi cu PCRM.”

Europa Liberă: Moldovenii ce vor? Vor un preşedinte care să fie dictator? Vor un preşedinte tătucă? Sau vor totuşi democraţie?

Vladimir Copacinschi: „E clar că democraţie vor.”

Europa Liberă: Şi cum înţeleg moldovenii această noţiune de democraţie?

Vladimir Copacinschi: „Îmi vine greu să vă lămuresc. Dar democraţia aşa şi a fost – alegerea de jos în sus. Poporul ar trebui nu prin referendum, referendumul e foarte greu de organizat şi fiecare îşi spune părerea sa, dar din sânul poporului să fie ales un preşedinte crescut, educat şi pus în capul Preşedinţiei.”

Europa Liberă: Dumneavoastră aveţi două-trei nume pe care să le spuneţi astăzi la microfonul Europei Libere, astfel încât să-şi dea seama şi alţi ascultători cine ar putea să ajungă în fruntea statului?

​Vladimir Copacinschi: „Nu vă pot spune. Dar preşedintele de azi este manipulat din toate părţile.”

Europa Liberă: Dacă nu este ales prin vot direct de cetăţeni?

Vladimir Copacinschi: „Da. De fracţiuni diferite, diferiţi afacerişti.”

Europa Liberă: Există modele de politicieni în Moldova?

Vladimir Copacinschi: „Cred că nu.”

Europa Liberă: Dar Moldova se distruge din interior sau, totuşi, forţele din exterior o distrug?

Vladimir Copacinschi: „Este influenţată Moldova.”

Europa Liberă: De cine?

Vladimir Copacinschi: „E destul de clar de cine. Avem aşa un stat, numit fratele mai mare, care şi acum ţine Transnistria sub papucul lui, are aşa un arsenal de armament care Balcanii îi întoarce în câteva minute. Foarte puţin cunoaşte lumea despre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și a cui e vina că nu cunoaşte simplul cetăţean sau omul de la firul ierbii despre beneficiile, avantajele care vin de la Vest?

Vladimir Copacinschi: „Nu e altcineva decât conducerea ţării.”

Europa Liberă: Şi cum vedeţi viitorul statului în următorii zece ani?

Vladimir Copacinschi: „Schimbător. Dacă ar da Dumnezei şi mai trăim vreo 20-30 de ani, să ştiţi că va fi fiecare dintre noi parlamentar. Şi dacă ar da Dumnezeu şi vom fi parlamentari fiecare, cred că va trăi Moldova bine.”

Europa Liberă: Dar deputatul este sluga poporului?

Vladimir Copacinschi: „De sus pe scaun da. Care deputaţi acum? Aceştia nu sunt deputaţi, oameni buni”

Europa Liberă: De ce? Că ei sunt aleşi în mod democratic.

Vladimir Copacinschi: „Bine că sunt aleşi în mod democratic. Vine o dată într-o casă de cultură şi promite sarea şi marea şi patru ani de zile nu-l mai vedem.”

Europa Liberă: Ce preţ are promisiunea?

Vladimir Copacinschi: „Promisiunea e preţioasă, costă mult. Dar a îndeplini este încă şi mai mult. Ei nu fac nimic, nu îndeplinesc ceea ce promit. Cuvântul este un smarald şi este atât de preţios. Şi omul poate conduce atâta timp până când nu-l vorbeşte. Dacă l-a vorbit, înseamnă că deputatul trebuie să devină automat robul lui. Dar la noi promit, însă nu fac. De aceea ei bântuie prin toată lumea, îşi iau ce le trebuie şi la revedere.”

Europa Liberă: Cine şi cum salvează Moldova?

Vladimir Copacinschi: „Eu ştiu un lucru, că scăparea sinistratului este în mâinile lui.”

*

Așteptările electoratului sunt mai mari decât ceea ce își propune clasa politică, sugerează Maria Ouș, profesoară la gimnaziul din Domulgeni, raionul Florești. Ea spune că este dramatic ca, după șase ani de guvernare pro-europeană, populația să fie dezamăgită de cei din vârful puterii, deși, în opinia Mariei Ouș, aceștia ar fi făcut și lucruri bune.

​Maria Ouş: „Trăiesc la o distanţă de 100 de kilometri de la Chişinău. Şi dacă altă dată mergeam pe nişte drumuri hopuroase, acum mergem pe o şosea extraordinară, o şosea europeană. Trebuie să fii orb de două ori, ca să nu vezi transformările. Dacă am contribui fiecare în parte şi toţi împreună, lucrurile s-ar realiza. Şi ar fi ceva normal să mergem pe calea dreaptă.”

Europa Liberă: Dar de ce cetăţeanul de la firul ierbii nu e mulţumit de îmbunătăţirea infrastructurii și mai degrabă pune pe prim-planul preocupărilor sale un salariu bine plătit, un loc de muncă pe care e foarte greu să-l găseşti astăzi? Pentru că acest exod continuă.

Maria Ouş: „Contează şi modul de viaţă al cetăţeanului. Lipsa locurilor de muncă duce la creşterea şomajului. Dar noi ştim că şomajul este un impact care trage după sine anumite vicisitudini. Fiecare dintre noi vrem să trăim normal. Personal, ca profesoară, aş vrea un salariu decent, ca să-mi pot permite să-mi cumpăr literatură, nu mai vorbesc să-mi fac o casă. Această necesitate este la tineri. Şi dacă vorbim despre exod, atunci normal că pe un salariu de astăzi tinerii nu-şi pot construi o casă, nu-şi pot îndestula cerinţele. Fiindcă viaţa se dă o dată şi vrei cât de cât să o trăieşti într-un mod decent.”

Europa Liberă: Care ar trebui să fie mărimea unui salariu decent, astfel încât lumea să nu se mai plângă că nu are suficienţi bani?

Maria Ouş: „Preţurile cresc vertiginos. Să avem un coş minim de consum. Fiind pensionară, mi-aş dori o pensie de cinci mii de lei. Prea puţin se transferă în buget. Lumea a plecat, lucrează peste hotare, numărul pensionarilor creşte, se acordă îndemnizaţii, ajutoare materiale care, iarăşi, sunt din buget. Dar cine varsă în buget, dacă tineretul pleacă? Domnii de la guvernare trebuie să se gândească la toate acestea.”

Europa Liberă: Care sunt cele mai mari păcate ale celor care guvernează Moldova?

Maria Ouş: „Fiecare se gândeşte la sine şi numai la sine. Şi poate prea dur o spun, dar şi legile noastre, care câteodată zicem că sunt perfecte, nu se respectă. Şi chiar trebuie să le mai racordăm la cele europene şi să le respectăm.”

Europa Liberă: Nu există om să nu vorbească astăzi despre corupţie, rădăcinile acestui fenomen fiind adânci. Cine poartă vină că Moldova are aceşti corupţi şi se confruntă cu această mare corupţie?

Maria Ouş: „Peştele de la cap se strică. Probabil că odată ajungând acolo şi fiind aleşi de popor, fiecare dintre domni trebuie să se ralieze la legi, să respecte legile. Corupţia, într-adevăr, în societatea noastră este un mare flagel şi trebuie stârpită cu orice preţ.”

Europa Liberă: Dar cine şi cum o stârpeşte?

Maria Ouş: „Fiecare în parte şi toţi împreună.”

Europa Liberă: Se zice că este prea puţină voinţă politică ca Moldova să scape de această corupţie. Cum ar trebui să se manifeste această voinţă politică?

​Maria Ouş: „Iarăşi de la fiecare: să nu dăm şi să nu luăm. Tolerăm şi puţin cerem câteodată. În parte nu respectăm, dar ca să avem, totuşi trebuie toţi împreună să luptăm şi pentru existenţă, pentru consolidarea acestui stat, să fim un stat independent. Avem oameni deştepţi, dar cei deştepţi fug, rămân bătrânii neputincioşi, rămân copii fără părinţi. Şi atunci rămân cei care o duc bine mersi.”

Europa Liberă: Dar aceştia sunt aleşi tot de cetăţeni.

Maria Ouş: „Nu avem altă opţiune. Alegem ceea ce ni se propune să alegem. Doar că, într-adevăr, nu ştim să alegem.”

Europa Liberă: Care sunt argumentele că moldoveanul încă nu s-a dezmeticit, să ştie cum alege, pe cine alege, de ce alege, cât de responsabil este votul pe care și-l dă, atunci când trebuie să aleagă?

Maria Ouş: „Probabil că la unii lipseşte o simplă cultură cetăţenească, ca să vezi ce îţi place şi ce îți displace. Dar de ce îmi displace? De aceea că cineva undeva nu face. Probabil că aşa suntem noi, moldovenii. Suntem mai lăsători, mai încetiniţi, mai toleranţi unde nu trebuie şi nu cerem ceea ce am putea să avem.”

Europa Liberă: E protestatar moldoveanul? Cetăţeanul din Republica Moldova ştie să protesteze, ştie să-şi apere drepturile, ştie să înainteze revendicări, astfel încât situaţia să devină mai bună şi să aducă bunăstare, prosperitate?

Maria Ouş: „Cetăţeanul nostru nu e prea protestatar. Noi am trăit în alt sistem şi am fost învăţaţi că e bine cu ceea ce este. Am fost dirijaţi, nu am pus prea tare creierul în mişcare ca să facem ceva, ca să dezvoltăm. Am fost conduşi pe verticală şi ne-am complăcut cu tot ce ni s-a dat şi ni s-a spus, fiind mulţumiţi cu faptul că, cât de cât, ne puteam permite să trăim.”

Europa Liberă: Că cineva gândeşte pentru tine, îţi spunea ce să faci.

Maria Ouş: „Exact. Totul se plănuia, totul era proiectat şi noi îndeplineam. Acum este altă treabă, fiecare trebuie să-şi pună mintea în mişcare, să aibă un orizont mai larg, mai deschis către societate. Care e principala cauză? Lumea nu ştie, nu este informată. Din moment ce nu ai ieşit din găoacea aceasta, din colivie, nu ai nicio imaginaţie.”

Europa Liberă: Dar cum vă explicaţi goana acesta după avere multă, după material? Gospodarii ce fac acum? Îşi construiesc şi reconstruiesc de trei-patru ori casa, îşi înalţă gardurile să nu-i mai vadă nimeni şi nu mai trăiesc cu ceea ce se întâmplă în jurul lor, pe strada lor, în localitate, în ţară.

​Maria Ouş: „Cresc gardurile şi casele, dar mentalitatea noastră este în regres. Ceea ce, cu părere de rău, ne afectează şi ne face să fim surzi şi muţi, şi absolut lipsiţi de tot ce este uman. Un om are nevoie de dezvoltare, în primul rând, spirituală, de o cultură. Fără cultură o societate este moartă.”

Europa Liberă: Cine răspunde de educaţie astăzi?

Maria Ouş: „Școala.”

Europa Liberă: S-a pus în cârcă învăţătorilor sarcina aceasta?

Maria Ouş: „Şi la şcoală este o limită. Acasă este temelia este educaţiei. Nu în zadar se zice că, dacă lipsesc cei şapte ani de acasă, nu-i poţi lua nici de la şapte universităţi. Eu socot că acesta este un neajuns foarte mare al societăţii noastre, de aceea vedem copii care se sinucid sau recurg la alte lucruri care sunt destul de dureroase. În plus, noi vedem care este reuşita copiilor la şcoală. Fiindcă o bunică nu poate face ceea poate face o mamă. Lipsa mamei se simte considerabil. De aceea avem ceea ce avem astăzi. Şi infracţiuni, şi alte lucruri nedorite. Ar fi de dorit să fie cât mai multe locuri deschise de muncă, ca cei care lucrează peste hotare să vină nu să investească, eu aş spune aceasta ca profesoară, cumpărându-i un laptop. Bine, trebuie şi acesta sau alte gadgeturi. Dar fi de dorit ca mama să fie lângă copil şi să aibă grijă de el, să-i dea cei şapte ani de acasă.”

Europa Liberă: Profesoara Maria Ouş cum vede viitorul republicii în următorii patru-zece ani? Ce se poate de schimbat? Şi credeţi în schimbare?

Maria Ouş: „Eu sunt o fire optimistă la vârsta mea, totuşi. Şi vreau să cred că acest popor frumos, european, doar noi suntem europeni, se va trezi, generaţia tânără, care acum face studii, mulţi fac studii peste hotare, aş vrea să se întoarcă toţi acasă, să facem aici o Europă a noastră, să facem o Moldovă europeană, frumoasă, să ne admire alţii pe noi. Şi să nu mai plecăm în masă, să nu lăsăm acest pământ pribeag, să vină alţii să trăiască aici. Fiindcă eu am ocazia să vorbesc cu oamenii din diferite ţări şi toţi când vin la noi rămân uimiţi de frumuseţea acestui colţ de rai. Aşa şi spun: „Moldova e colţ de rai’.”

Europa Liberă: Dar societatea rămâne a fi profund divizată. Lumea zice că ar fi vina politicienilor, că ei au scindat Moldova. Politicianul dezbină societatea, iar la nunţi, cumătrii îi vezi şi pe ei împreună.

Maria Ouş: „Mie îmi displac aceste jocuri politice. Bineînţeles, nu vorbim: cutare face parte din partid pro-european, altul din unul pro-rus. Eu socot că fiecare om trebuie să-şi aleagă calea corectă. Mai zic şi altceva: timp de 20 de ani, de când ne considerăm independenţi, nu prea am văzut ceva să se facă din partea Kremlinului, noi vedem că ajutoarele vin din partea cealaltă, din partea Uniunii Europene. Şi chiar ar fi bine şi frumos să ne trezim odată şi odată şi să alegem calea corectă. Eu îmi pun speranţa numai în tineret.”

Europa Liberă: Dar aveţi modele de politicieni?

Maria Ouş: „Daţi-mi voie să nu răspund la această întrebare deocamdată.”

Europa Liberă: E complicat?

Maria Ouş: „Aş vrea să mă abţin. Aş vrea să văd mămicile acasă. Aş vrea să văd familiile integre şi Moldova integră, să fim o ţară frumoasă europeană, bogată, legea să stea în capul mesei, să fim egali în faţa legii. Aceasta mi-o doresc din tot sufletul.”

Europa Liberă: Justiţia trebuie să fie independentă. De ce justiţia e sub călcâiul politicului?

Maria Ouş: „Eu socot că trebuie să fie justiţia independentă, ţara noastră să fie o ţară de drept, unde legea să stea în capul mesei.”

*

Moldovenii sunt dezamăgiți de actuala clasă politică care, deși a reușit mult pe plan extern, nu a putut să redreseze situația pe plan intern. Concluzii în acest sens formulează profesorul universitar Grigore Vasilescu. El deplânge faptul că situația social-politică a degradat atât de mult.

​Grigore Vasilescu: „Situaţia, într-adevăr, este rea şi tot mai rea. Guvernarea a greşit şi bănuiesc că s-a greşit intenţionat. Pentru că aşa s-a întâmplat la noi în Moldova, din păcate, una s-a spus şi alta s-a făcut. Şi nu cred că guvernarea care s-a autonumit pro-europeană a fost cu adevărat europeană. Pentru că, dacă era cu adevărat, lucrurile mergeau mai rapid spre integrarea europeană şi nu băteam pasul pe loc sau chiar mergem înapoi. Comparativ cu 2009, nu ne-am mişcat mult în interiorul ţării. În afară da, s-au încheiat unele acorduri cu Uniunea Europeană – Acordul de Asociere, Acordul de Liber Schimb, Acordul de liberalizare a regimului de vize. Dar în interior situaţia s-a înrăutăţit mult şi de aceasta oamenii cred că lucrurile merg spre rău. Şi, într-adevăr, merg mai rău.”

Europa Liberă: Dar ce aţi aşteptat dumneavoastră, concret, să facă această guvernare numită pro-europeană? Şi ce mai aşteptaţi să facă?

Grigore Vasilescu: „Nu ştiu dacă actuala guvernare mai este în stare să facă ceva.”

Europa Liberă: Dar ce trebuie de făcut, domnule profesor?

Grigore Vasilescu: „Ei trebuie să plece. Pentru că s-au arătat că nu sunt în stare. Bănuiesc că în nicio ţară nu s-a întâmplat unde liderii, care se consideră lideri, stau în spate, impresie e că nu răspund de nimic, au numit un preşedinte, care are şi nume – preşedinte interpus – care nu răspunde de nimic, nu are păreri proprii, nu are viziuni proprii. Guvernul la fel interpus, Parlamentul tot interpus. Şi cei care guvernează cu adevărat stau în spate şi nu răspund de nimic.”

Europa Liberă: Bine, dar alegătorii din Moldova pentru aceste partide cu aceşti lideri în spate sau din faţă, cu aceştia votează.

Grigore Vasilescu: „Alegătorii votează, de fapt, nu cu liderii aceştia. Alegătorii votează linia de dezvoltare a ţării, strategia de dezvoltare, direcţia, vectorul european, aceasta votează. Şi aceasta ei trebuie să înţeleagă, că nu-i votează pe ei. Şi oamenii votează aceste partide pentru că nu au altă alternativă şi consideră: calea de dezvoltare a ţării este cea europeană. Şi aceasta e bine deocamdată, dar treptat-treptat scade tot mai mult numărul celor care votează pentru partidele pro-europene.”

Europa Liberă: Domnule Vasilescu, eu vă întrebam, concret ce acţiuni trebuie să întreprindă cei de la putere, astfel încât cetăţeanul să recâştige încrederea şi în formaţiunile politice, şi în instituţiile statului? Ce trebuie să se întâmple în Moldova?

Grigore Vasilescu: „E greu de spus. În sensul că ei nu vor face ceea ce trebuie să facă. De fapt, trebuie să facă ceea ce le cere şi Uniunea Europeană, finanţatorii externi – reformele de care se vorbeşte atât de mult şi nu merg.”

Europa Liberă: Ce înseamnă a face reforme?

Grigore Vasilescu: „Prima, a face ordine în sistemul judecătoresc, legea să fie lege şi toţi să răspundă în faţa legii. La noi s-a întâmplat aşa că oamenii mici, oamenii care încalcă jos răspund, dar cei care comit încălcări grave, mari, la nivel foarte mare, la nivelul oamenilor de la guvernare, ei nu răspund. Şi aceasta este cel mai grav.”

Europa Liberă: Şi cum ajunge să fie justiţia independentă şi în Republica Moldova? Se vorbeşte despre voinţă politică, fără această voinţă politică, e greu de presupus că justiţia ar putea să fie una independentă. Pentru că aceiaşi magistraţi ar trebui să-i atragă la răspundere pe cei care au încălcat legea din vârful puterii.

Grigore Vasilescu: „Este adevărat. Cei care sunt acum trebuie să plece şi să vină alţii noi. Eu cred că numai în aşa fel se pot schimba lucrurile.”

Europa Liberă: Concret, cine trebuie să plece?

Grigore Vasilescu: „Liderii de partid, partidele. Să vină alte partide, că sunt forţe noi, forţe tinere.”

Europa Liberă: Până atunci patru ani au mandat aceştia care sunt azi.

​Grigore Vasilescu: „Nu cred că ei voi rezista patru ani. S-a întâmplat că şi finanţatorii externi, cei care ne ajută, partenerii de dezvoltare deja au refuzat să ne mai susţină, să ne finanţeze. Şi cred că lucrurile vor merge rău şi se va simţi chiar din toamnă, din septembrie-octombrie, lucrurile vor fi tot mai rău.”

Europa Liberă: Acestea sunt nişte pronosticuri. Eu vă întrebam de reformele de la care cetăţeanul ar putea să înţeleagă că vine prosperitate, vine bunăstare. Aţi numit reforma în justiţie. În cât timp se face această reformă şi care alte reforme sunt necesare?

Grigore Vasilescu: „În justiţie reforma s-a început, dar se tărăgănează. În cel mult jumătate de an cred că reforma în justiţie poate fi făcută. La fel trebuie reformată şi procuratura.”

Europa Liberă: Dar cum se face această reformă?

Grigore Vasilescu: „Cei care sunt actuali să fie schimbaţi cu alţii, cei care s-au compromis, se ştie cine, şi toată lumea vorbeşte despre cei care s-au compromis. Sunt oameni oneşti, oameni cinstiţi, oameni principiali, aceştia trebuie să rămână acolo şi de început ordinea. Pentru că ordinea la noi nu

trebuie să o facem de jos, ordinea trebuie să o facem de sus. Dar, de fapt, ei trebuie să promoveze legea, însă s-a întâmplat că anume ei şi încalcă, primii sunt care încalcă legea. De la aceasta s-ar porni însănătoşirea întregii societăţi şi de la aceasta s-ar porni toate lucrurile şi în economie, şi în alte sfere, pentru că aceasta este baza. Nouă ne lipseşte statul de drept. Din această cauză şi reformele din alte domenii, inclusiv în economie nu merg şi politicul, şi tot. Pentru că la noi s-a întâmplat că politicul dictează totul şi dictează totul din spate. Să vorbească, să-şi dea seama.”

Europa Liberă: Dar iese şi domnul Ghimpu, şi domnul Filat, şi domnul Lupu.

Grigore Vasilescu: „Sunt jocuri, jocuri, jocuri: una spun şi alta fac. Sau în faţa camerelor spun una, dar în spate este altceva. Şi noi nu ştim, de fapt, ce cu adevărat ei gândesc şi ce cu adevărat au de gând să facă.”

Europa Liberă: Factorul extern este implicat?

Grigore Vasilescu: „Factorul extern este foarte important. Dacă nu era factorul extern, lucrurile mergeau şi mai rău la noi.”

Europa Liberă: În ce privește factorul extern, unii spun că ar fi mâna Moscovei şi lucrurile merg rău. Alţii spun că apropierea Moldovei de Uniunea Europeană nu e calea cea mai bună, pentru că s-ar putea pierde Transnistria. Ce trebuie să înţeleagă simplul cetăţean din toate aceste jocuri numite politice, geopolitice, strategice, geostrategice ale puterilor mari?

Grigore Vasilescu: „Este vorba şi de partea de vest, şi de est, și de Uniunea Europeană, şi de Rusia. Aşa s-a întâmplat, suntem pe această bucată de pământ, unde suntem influenţaţi şi de o zonă geopolitică, şi de alta. Foarte mult ne influenţează Rusia, suntem încă sub influenţa aceasta, dar noi trebuie să înţelegem că viitorul oricum este european, viitorul este în Europa, unde istoric facem parte din Europa şi acolo trebuie să revenim. Din păcate, în perioada în care trăim acum şi Europa se confruntă cu mari probleme. Din păcate, Uniunea Europeană, care s-a creat pe anumite valori, principii şi care la început era o istorie de succes şi a fost şi aşa-numitul veac de aur al Uniunii Europene, în ultima perioadă, se confruntă cu crize, cu devieri de la principiile iniţiale pe care a fost creată. Vedem ce se întâmplă în mai multe state europene, a crescut mult numărul euro-pesimiştilor. Şi aceasta, sigur, tot influenţează asupra oamenilor, pentru că oamenii văd ce se face în Europa. Şi de aceasta ne este acum foarte greu. Dar o altă cale decât calea pe care a ales-o cândva Europa, calea aceasta de integrare şi unificare europeană, la care mai devreme sau mai târziu, eu cred că nu numai noi, ci la calea aceasta trebuie să revină şi Rusia, ca să se negocieze împreună cu Uniunea Europeană, să stabilească nişte reguli comune, nişte principii pe care să se dezvolte toţi împreună. Dacă nu se va realiza ideea aceasta a unei Europe de la Lisabona până la Vladivostok, când va participa la treburile europene şi Rusia... Pentru că şi Rusia, de altfel, tot este ţară europeană, au fost mari înaintaşi ai Rusiei care au înţeles rolul Rusiei în istoria europeană, au făcut reforme europene şi au apropiat Rusia de Europa. Până nu ajunge Rusia să se schimbe, lucrurile vor merge greu şi la noi, mai ales în partea de est a Europei. Deci, interesele acestea mari geopolitice prevalează şi, din păcate, aceasta poate duce lumea, şi noi vedem că duce Europa şi lumea întreagă, la o nouă etapă de confruntări geopolitice mari, cu urmări imprevizibile pentru pacea mondială.”

Europa Liberă: Deci, cetăţenii ţării îşi pot face ordine la ei acasă? Sau trebuie totuşi din exterior cineva să-i ajute?

​Grigore Vasilescu: „Sigur, cu ajutorul celor din afară. Cetăţenii pot face ordine, dar pot face ordine numai atunci când se vor uni, se vor organiza, pentru că o mână de oameni nu poate face nimic. Trebuie să se organizeze, trebuie să se adune. Nu ştiu dacă este binevenită ideea de a organiza următoarea mare adunare naţională. A propos, şi cu adunările acestea naţionale, am impresia că şi aici ceva se ponegreşte, pentru că în ultimul timp orice adunare se autonumeşte mare şi încă naţională. Au fost marile adunări naţionale de la căpătarea independenţei, de la acele evenimente încoace nu au mai fost mari adunări naţionale. Şi următoarea adunare este fixată pe 27 august. Nu cred că este bine în această zi, care este sărbătoare naţională, să fie şi această adunare de protest. Pentru că nu se leagă lucrurile. Trebuia gândit bine cum, când următoarea, ce trebuie de făcut. În general, platforma care a apărut, Platforma „DA” nu are bine conturate nici program de strategie. Lucrurile, încă o dată zic, pot fi schimbate, dar trebuie să fie o mişcare masivă, o mişcare bine organizată, cu un program bun, cu oameni integri, care nu au fost compromişi. Din păcate, nu ştiu dacă îi avem pe aceşti oameni. Evident că sunt, numai că aceşti oameni trebuie puşi în evidenţă sau ei trebuie să se pună în evidenţă şi să unească oamenii în jurul unor idei bune. Ideea principală e ideea de normalitate, a face lucrurile să fie normale în această ţară. Când vom veni la această normalitate, poate atunci ne vom mişca spre bine.”