Au trecut aproape două săptămâni de la adoptarea tarifelor majorate la electricitate și gaze, dar deciziile ANRE din 18 iulie, respectiv noile tarife, încă nu au intrat în vigoare pentru că nu au fost publicate în Monitorul Oficial. Între timp majorarea a fost criticată, inclusiv la proteste de stradă. Adversarii guvernării dau vina pe putere pentru deprecierea leului care a dus la ajustarea tarifelor interne la cursul dolarului cu care este cumpărată energia. Nu este limpede când va fi publicată decizia de majorare a tarifelor, când pot urma și alte majorări, dar unii experți au început căutarea unor soluții pentru ajutarea celor care vor avea de suferit cel mai mult.
Majorările de prețuri la energie şi gaze vor duce, cel mai probabil, la scumpirea căldurii şi apei, companiile de profil au şi depus astfel de demersuri la autoritatea responsabilă de reglementarea tarifelor, iar acest lanţ de scumpiri vor pune o presiune şi mai mare pe populație. În acest context, un grup de experți s-au întrunit astăzi, la Institutul pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale „Viitorul” pentru a căuta soluții cum pot fi compensate unele servicii şi cum pot fi evitate parte din pierderile coloșilor energetici.
Tatiana Lariușin
Tatiana Lariuşin, de la IDIS „Viitorul”, a afirmat că efectele scumpirilor serviciilor sunt şi rezultatul eșecului politicilor publice. Ea a spus că experții au făcut în mai multe rânduri recomandări, doar că unele soluții anticipate de ei, materializate în proiecte de lege, au adunat praf prin sertarele guvernului sau parlamentului.
„Aproape toată țară a devenit o familie vulnerabilă, în contextul când noi am amânat la infinit reformele structurale. Acum avem nevoie de această claritate. Dorim ca şi populația să se implice şi să înțeleagă mult mai bine ce se întâmplă într-adevăr, care este zona de responsabilități a populației, a businessului, dar şi a autorităților”.
Specialiștii prezenți la discuție au reiterat că este foarte important ca cei care cer majorarea tarifelor să fie transparenți, să explice opiniei publice cum sunt formate acestea. O opinie similară a exprimat şi Iurie Razlovan directorul tehnic al societății Termoelectrica, întreprindere formată din Termocom şi cele două CET-uri din capitală. El a spus că se impune o abordare sistemică: ori sunt făcute reforme ca la carte, ori sistemul termoergetic din Chişinău să îndreaptă spre o prăpastie.
Iurie Razlovan la dezbaterea de la IDIS
„Furnizorul trebuie să-şi ia banii care sunt justificați printr-un tarif. Familiile vulnerabile trebuie ajutate, este indiscutabil. Sunt mulți oameni care când văd facturile se îngrozesc. Faptul că s-au ridicat tarifele la unele servicii nu înseamnă neapărat că se vor colecta banii şi atunci intri într-un cerc vicios. Da, ai tarife ajustate, dar banii nu se colectează şi trebuie să înțelegi că asta o să ducă la îndatorări şi la probleme şi în interiorul întreprinderii”.
Potrivit expertei BERD, Svetlana Dohotaru, actualele ajutoare pentru păturile sociale sunt episodice. În plus, sugerează ea, trebuie să se ţină cont de noile realități, când multe persoane considerate ca făcând parte din clasa a doua vor trece foarte ușor în pătura vulnerabilă sau vor deveni insolvabile.
Svetlana Dohotaru
„Trebuie să fie foarte clar conceptul asistenței. Pe cine asistăm? Pe proprietarii de apartamente? Noi asistăm chiriașii de apartamente sau asistăm chiriașii de locuințe sociale? Deci sunt trei grupuri şi cred că s-ar mai putea diversifica. Trebuie să fie foarte clar pe cine asistă statul, ca să nu se întâmple ca resursele foarte mici pe care le are la dispoziție sunt dispersate şi sunt susținuți acei care au câte două câte trei apartamente, terenuri şi așa mai departe”.
Pe lângă un mecanism nou de compensații, experții prezenți la dezbatere au spus că există şi soluții tehnice, de la izolarea termică a clădirilor şi schimbarea rețelelor la preluarea gestiunii blocurilor de către asociațiile de locatari. Mare parte din aceste idei presupun şi investiții masive, pe care astăzi reprezentanții întreprinderilor de profil spun că nu şi le pot permite, dar şi o nouă paradigmă în gestionarea proprietății comune. Acum, au spus experţii, este important ca cetățenii să înveţe să gândească pe nou cum să administreze rețelele comune, fără să mai aștepte mana cerească.