După o cercetare de şase ani, Robert Beachy a publicat rezultatele cuprinse într-un volum care este mai mult decît un simplu studiu istoric dedicat temei homosexualităṭii şi a formelor subculturale homoerotice din Berlin. Este un studiu amplu, informativ şi, în acelaşi timp, demitizant, deoarece, fără a deveni ostentativ, autorul demontează inexactităṭile puse-n circulaṭie de anumite medii sau organizaṭii homofobe. Cartea istoricului american este scrisă într-un stil accesibil, elegant şi plăcut, şi porneşte de la o teză nu tocmai convingător prezentată, anume că „specia homosexuală” ar fi fost o descoperire, sau: invenṭie, berlineză.
(Termenul „homosexual”, într-adevăr, prima dată a fost pus în circulaṭie în Prusia.)
Identitatea homosexuală a existat şi a fost acceptată cu mult înaintea anilor 1920, susṭine Beachy în cartea sa intitulată, „Celălalt Berlin. Inventarea homosexualităṭii. O istorie germană 1867-1933” („Das Andere Berlin. Die Erfindung der Homosexualität. Eine Deutsche Geschichte 1867 – 1933”), apărută de curînd la editura Siedler din München. Despre o „specie homosexuală”, susṭine autorul, se poate vorbi deja în anii 1860, ea fiind o
Magnus Hirschfeld (1869-1935) în Franța
invenṭie berlineză în sensul că aici oamenii puteau (nu numai) vorbi nestingheriṭi despre orientarea lor sexuală. Faptul că societatea nu i-a mai culpabilizat pe homosexuali, susṭine Beachy, se datorează şefului poliṭiei berlineze care, în ciuda legislaṭiei represive existente, a optat pentru simpla supraveghere a scenei. Astfel, el a apelat la medici, care vizitau cluburi şi locuri de întîlnire. Între aceştia s-a aflat şi doctorul Magnus Hirschfeld (1869-1935). Acesta a înfiinṭat în 1897 aşa numitul Comitet umanitar-ştiinṭific, prima organizaṭie care lupta pentru acordarea de drepturi egale homosexualilor discriminaṭi. 22 de ani mai tîrziu, Hirschfeld a fondat la Berlin Institutul ştiinṭific de studii sexuale (Institut für Sexualwissenschaft) care a jucat un rol de pionierat în ceea ce priveşte educaṭia sexuală. Institutul a fost închis în timpul nazismului. Istoria lui Beachy însă se opreşte în 1933, anul venirii la putere a lui Hitler şi începerea dictaturii naziste.
Pe lîngă evocarea unor acṭiuni de incriminare a homosexualităṭii, din motive politice, istoricul prezintă numeroase portrete ale unor personalităṭi şi activişti, folosind jurnale, anecdote, procese verbale întocmite de justiṭie şi fotografii inedite.
Studiul se concentrează, în primul rînd, asupra homosexualităṭii masculine. Într-un interviu radiodifuzat, autorul a explicat acest deficit al cărṭii prin faptul că „actorii” perioadei prezentate erau mai ales bărbaṭi.
În acelaşi interviu, el a mai explicat că prin această carte a dorit să contribuie la acceptarea idei de egalitate între oameni hetero- şi homosexuali, idee pe care mulṭi o resping şi în secolul XXI.
*
Robert Beachy: Das Andere Berlin. Die Erfindung der Homosexualität. Eine Deutsche Geschichte 1867 – 1933. Traducere din engleză de Hans Freundl şi Thomas Pfeiffer. Siedler Verlag, München, 2015, 463 p.
Ilustraṭii:
Coperta volumului
Magnus Hirschfeld, 1933, în Franṭa (reproducere din volum, p. 371)