Unirea și ce planuri își fac extremiștii unguri
Sondaje, declarații și marșuri pro-unioniste apar constant, aproape programatic în peisajul românesc din ultima vreme, cu toate că oficialii autohtoni se feresc să fie foarte tranșanți în această chestiune.
Fostul președinte, Traian Băsescu, își continuă însă strategia unionistă începută în timpul mandatului, folosind de data aceasta alt tip de argumente. Băsescu este de părere că acest moment este cel mai potrivit pentru ca Bucureștiul și Chișinăul să discute deschis “posibilitatea reunificării”. Fostul președinte se bazează pe faptul că generația tânără este unionistă, că mai există încă supraviețuitori ai României interbelice, din care făcea parte și Basarabia și că “intelectualitatea de la Chișinău” ar fi, la rândul ei, favorabilă unirii. Băsescu pornește în analiza lui de la sondajele care se fac în ultimii ani în România și care sugerează că o majoritate de aproape 70 la sută din populație ar susține curentul unionist. Nu e prea clar care este profilul “unionistului”, fiindcă sociologii nu l-au conturat, cercetările lor rămânând cumva la un nivel destul de superficial. Totuși, Traian Băsescu incurajează, la fel cum o făcea și când era președinte, acest trend, pe care unioniștii îl consideră “patriotic”, iar ceilalți „iredentist”.
Oficialii români l-au recent acuzat pe premierul ungar că a încălcat tratatele bilaterale doar fiindca a publicat pe Facebook două poze cu o tarabă de insigne vechi, unele reprezentând harta Ungariei mari, iar altele steagul Ținutului Secuiesc, ambele fotografii făcute în România, la Tușnad. În această logică, declarațiile unioniste ale liderilor români sau gesturile nesanctionate ale unor entuziaști fără măsură, ar trebui să fie la fel de dăunătoare pentru R. Molodva. Nici un înalt oficial moldovovean nu a dat de altfel de înțeles că proiectul unirii cu România ar putea fi luat în considerare, iar reprezentanții Uniunii Europene nu încurajează, cel puțin deocamdată, această idee. Băsescu a explicat astăzi că “România nu face face nicio favoare Republicii Moldova dorind să realizeze unirea, dacă acest obiectiv va fi oficial declarat de statul român” pentru că la rândul ei “România are nevoie de R. Moldova, în mod egal”. Fostul președinte argumentează că “un stat cu cât este mai mare în interiorul UE ca populație, suprafață și resurse, cu atât este mai important și are greutate mai mare”. Băsescu mai adaugă că unirea este utilă chiar în această perioadă, fiindcă “fărmântările din regiune” arată că “acolo unde nu există solidaritate se poate întâmpla orice”, iar “R. Moldova nu este ferită de surpriza intențiilor Federației Ruse cu privre la menținerea ei în sfera de influență a Moscovei”. Fostul președinte pare să se fi gândit deja cum să se facă unirea, fără ca odată cu R.Moldova să fie adus și conflictul transnistrean între granițele României, de aceea subliniază că Transnistria nu a fost niciodată a României și ca atare nici nu o vrea.
Cinică sau nu, această precizare, pare să contureze un plan care s-ar fi făcut sub președinția Băsescu. Ideea unionistă, susținută într-un fel de plan paraoficial, crează între timp reacții dinspre extremiștii unguri, pentru că echilibrul în această zonă este într-adevăr precar. Atunci când o forță împinge prea mult iredentismul într-o parte, apare, aproape similar ca în fizică o forță de sens contrar.
Szavay Istvan, vicepreşedintele partidului de extremă dreapta "Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună" Jobbik, a spus săptămâna trecută la Gheorgheni, în Transilvania, că în următorii cinci, zece sau cincisprezece ani România se va uni cu R. Moldova și că “toate semnele și procesele indică acest lucru”. În viziunea lui există două teme de reflecție pentru Budapesta: reprezentarea în parlament a maghiarilor din România s-ar diminua în eventualitatea acestei perspective, iar diplomația ungară trebuie să fie pregătită “pentru această unire, care urmează să ducă la o federalizare a României” potrivit liderului de extremă dreapta, caruia abia i s-a terminat interdicția de un an de a intra în România.
Astfel, iredentismului îndreptat spre R. Moldova i se răspunde cu iredentismul extremiștilor maghiari și oricine vrea să perturbe echilibrul fragil din această regiune formată din falii, riscă o notă de plată pe care nu o poate achita.