România: de ce refuză politicienii votul electronic și prin corespondență

Partidele românești își dau seama că sunt încremenite și le e frică de electoratul tânăr are s-ar putea mobiliza ușor și vota electronic în favoarea unor formațiuni noi.

De ce refuză politicienii votul electronic și prin corespondență

Votul prin corespondență sau varianta sa electroinică, reprezintă o miză pentru liberali, care găsesc un avantaj cert în atragerea românilor aflați la muncă în străinătate.

De aceea PNL ar vrea să pună pe agendă în sesiunea extraordinară de la finele acestei luni dedicată Codului Fiscal și proiectul votului prin corespondență, cu toate că nici liberalii nu au fost până acum suficient. Președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa, Daniel Țecu a declarat la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului că cei plecați în afara țării sunt pregătiți să facă presiuni asupra autorităților române pentru a obține votul prin corespondență și votul electronic.

Liberalii români, aflați în opoziție au încercat să dărâme guvernul condus de Victor Ponta printr-o moțiune de cenzură dedicată dreptului la vot.

Totuși, nu toate formațiunile din Opoziție au fost pentru această formulă a votului prin corespondență. Maghiarii nu sunt prea încântați, pentru că proporțional cu creșterea numărului românilor care vin la vot se reduce reprezentarea minorității ungare în Parlament.

De-a lungul vremii au existat mai multe proiecte în acest sens, iar politicienii români par mai degrabă să temporizeze lucrurile sau să le facă pe jumătate.

Liberalii spre exemplu nu pleacă de la premisa că toți românii ar trebui să poată vota prin corespondență, ci se rezumă doar la cei din diaspora.

Și unii și alții dacă ar dori să voteze prin corespondență ar trebui să se înscrie în prealabil într-un registru electoral.

Acest lucru este necesar și fiindcă România nu are o evidență clară a votanților: nu se știe exact numărul lor și nu e clar câți sunt în țară și câți în străinătate.

O tradiție mai veche face ca statisticile autohtone să fie mereu nesigure.

Pe de altă parte atât tehnicienii din domeniu cât și cei mai mulți politicieni ar prefera mai degrabă să amâne trecerea la votul prin corespondență și cel electronic.

Zilele trecute președinta Autorității Electorale Permanente Ana Maria Pătru a explicat că românii stabiliți în afara țării vor avea la dispoziţie aproximativ cinci luni, începând de la 1 aprilie anul viitor, pentru a se înscrie în Registrul Electoral, afirmând că perioada electorală pentru alegerile parlamentare ar putea începe în septembrie 2016.

Eugen Terteleac, preşedintele Asociaţiei Românilor din Italia, argumentează în plus că la alegerile de anul viitor vor vota mulţi români din diaspora, pentru că a fost extinsă posibilitatea de înfiinţare a secţiilor de votare.

Astfel dacă reprezentanții comunității prezintă o listă cu o sută de presoane, ambasadele românești sunt obligate să înființeze o secție de vot. Liderul românilor din Italia estimează că la alegerile de anul viitor se pot înființa circa o mie de secții de vot în peninsulă.

Diaspora se pregătește pentru a nu mai fi blocată la la vot ca în toamna trecută la prezidențiale, dar în același timp fruntașii românilor stabiliți în afară amenință că îi vor cere președintelui să dizolve parlamentul dacă legea votului prin corespondență nu se va adopta în viitorul apropiat.

O amenințare care nu sperie, însă pe nimeni, pentru că posibilitatea de dizolvare a legislativului românesc este extrem de greoaie și ar fi nevoie ca două nominalizări de premieri să cadă la vot, pentru a se ajunge astfel la alegeri anticipate.

Deputatul Eugen Tomac de la Partidul Mișcarea Populară, care a depus un proiect de lege pentru votul prin corespondență încă de acum doi ani, declară că nici socialiștii, nici liberalii „nu vor să le dea drept de vot celor 4 milioane de români de peste hotare”.

E greu de înțeles de ce întreaga clasă politică a amânat atât de mult o formulă democratică menită să-i ajute pe cei care vor să se implice în procesul electoral.

În acest moment depinde de stăruința liberalilor de a face o lege bună și apoi de a o susține, cu toate că votul electronic, sub pretextul că poate fi fraudat ușor, este respins de toată lumea.

Partidele românești își dau seama că sunt încremenite și le e frică de electoratul tânăr care s-ar putea mobiliza ușor și vota electronic în favoarea unor formațiuni noi.