De la Bruxelles s-a relatat că planul împărțirii refugiaților între țările din UE a fost aprobat de majoritatea miniștrilor de interne din țările UE, fiind respins de patru țări: Cehia, Slovacia, Ungaria și România, în vreme ce Finlanda s-a abținut. Mircea Țicudean are detalii despre demersurile dinaintea reuniunii.
Cu câteva ore înaintea ședinței de la Bruxelles a miniștrilor de interne din cele 28 de țări ale UE, premierul ceh Bohuslav Sobotka a reafirmat opoziția țării sale față de ideea Comisiei Europene de a introduce cote obligatorii de repartizare în țările membre a 120.000 de refugiați, notează Reuters.
Guvernul ceh susține că schema cotelor nu ar funcționa, pentru că refugiații repartizați de exemplu în Cehia oricum ar pleca mai departe în Germania, cu sau fără voia autorităților de la Praga.
Aproape jumătate de milion de oameni fugind de război sau sărăcie, dintre care două treimi din Siria, au traversat anul acesta Marea Mediterană spre Europa, copleșind statele din sudul continentului și provocând certuri furioase pe teme controalelor la frontiere.
Agenția pentru refugiați a Națiunilor Unite a spus astăzi că 120.000 de refugiați, cât își propun să redistribuie europenii, este mult prea puțin, reprezentând doar totalul a 20 de zile de sosiri pe țărmurile sudice ale continentului. Purtătoarea de cuvânt a agenției ONU, Melissa Fleming, a spus că Uniunea Europeană trebui să construiască tabere capabile să găzduiască în orice moment zeci de mii de refugiați.
Pe fundalul reproșurilor aspre între țările membre, liderii UE vor ca la un summit de urgență programat pentru miercuri să se pună de acord măcar asupra sporirii ajutoarelor pentru refugiații sirieni din Turcia și din Orientul Mijlociu, ca și asupra consolidării controalelor la granițele externe ale UE.
În privința cotelor propuse de Comisia Europeană, în ajunul summit-ului ele continuau să fie favorizate în primul rând de Germania, care este destinația principală a refugiaților, fiind respinse de un grup de foste țări comuniste central-europene în frunte cu Cehia și Slovacia.
Ideea consensului a fost subliniată înaintea ședinței miniștrilor de interne de șeful diplomației din Luxemburg, Jean Asselborn, a cărui țară deține președinția rotativă a UE. Oficialul luxemburghez a spus că propunerea cotelor a fost elaborată cu mari eforturi și cuprinde în opinia lui un text echilibrat, bazat pe consens. Asselborn a mai spus că speră ca propunerea să aibă „o influență foarte pozitivă” asupra delegațiilor naționale.
Cele mai mari țări din flancul estic al Uniunii, Polonia și România, au dat de înțeles că sunt conștiente că Bruxelles-ul le va impune până la urme cote de refugiați, mărind șansele să le accepte și cehii și slovacii.
Între timp, pe traseul refugiaților atenția s-a concentrat asupra Croației. Premierul ei Zoran Milanovic a cerut sârbilor să ajute Zagrebul să facă față valului de străini redirecționându-i spre Ungaria și România.
Un sondaj de opinie efectuat în România, care deocamdată nu s-a confruntat cu vreun val de refugiați, arată că majoritatea românilor sunt împotriva găzduirii lor. Potrivit sondajului citat de Mediafax, numai 7% din români cred că refugiații ar dori să se stabilească în România.
Grupul celor mai industrializate țări din lume, OCDE, a avertizat astăzi țările europene că trebuie să se pună de acord mai repede asupra unei politici comune și eficiente a migrației, pentru că fenomenul este abia la început. Într-un studiu publicat la Paris, OCDE notează că 44% din adulții nigerieni și 37% din cei senegalezi vor să emigreze, în Albania procentul este de 40%, iar rata potențialilor migranți este ridicată și în Serbia, Ucraina sau Afganistan. OCDE îndeamnă statele europene să nu se teamă de străini, ci să încerce să profite de sosirea lor, amintind că toate valurile de migranți de după cel de-al doilea război mondial au ajutat la dezvoltarea economiilor europene.