Guvernul român va cere Parlamentului spre aprobare un credit rambursabil pentru Republica Moldova de 150 de milioane de euro, a declarat la Neptun premierul Victor Ponta, citat de Agerpres. La conferința de presă cu premierul moldovean Valeriu Streleț, după ședința comună a celor două guverne, Victor Ponta a precizat că banii ar urma să fie rambursați în termen de cinci ani, iar dobânda este în jur de 1,5%. La rândul său, premierul moldovean, Valeriu Strelet, a susţinut că din acest împrumut ar urma să fie eliberată anul acesta o primă tranșă de 60 de milioane de euro.
Instabilitatea și impredictibilitatea din Republica Moldova au făcut ca România să fie în ultima vreme mai puțin implicată în politica de peste Prut. Această retragere a avut loc în paralel cu cea a altor state din Uniunea Europeană care mizau pe politica pro-vestică a Chișinăului. Până în 2014, Traian Băsescu un entuziast, cu prea multe efuziuni unioniste din punctul de vedere al Bruxelles-ului, a ajutat Republica Moldova să urmeze un curs european ascendent, iar simultan a stimulat relațiile economice bilaterale, inclusiv prin planuri de interconectare energetică, finalizate doar parțial între timp. Astfel în 2014 schimburile comerciale bilaterale au fost de aproape un miliard și jumătate de euro.
Președintele Klaus Iohannis are o concepție mai detașată în ceea ce privește legăturile cu Republica Moldova, în vreme ce premierul Victor Ponta, căruia nu i se mai deschid ușile în Vest de mai bine de un an, și-a găsit debușeul în capitalele din Est și se concentrează asupra relațiilor cu Chișinăul.
În vreme ce Republica Moldova se află sub presiunea măririi deficitului, a presiunii asupra cursului de schimb și în afara unui acord cu FMI, guvernul de la București s-a oferit azi la ședința comună cu executivul moldovean să-i ofere o asistență financiară rambursabilă de 150 de milioane de euro, pe o perioadă de 5 ani.
Valeriu Streleț și Victor Ponta, la Neptun
Premierul Victor Ponta a explicat că banii vor fi dați la valoarea dobânzii la care se împrumută România de pe piața internațională, adică 1,5%, „în condiții avantajoase” după cum a ținut premierul român să sublinieze. „România nu pierde și nu câștigă nimic din acest acord”, a adăugat șeful executivului de la București, argumentând că vede împrumutul de 150 de milioane de euro pentru Republica Moldova „nu ca pe o operațiune comercială” sau „o afacere”, ci ca pe un ajutor pe care îl dă „celui mai apropiat prieten atunci când are nevoie”. Nu există, deocamdată, niciun fel de condiționări de genul celor pe care le impun statele vestice atunci când le oferă bani esticilor. Dar acordul urmează să treacă prin Parlamentul României și atunci ar putea apărea unele modificări. Condiționările sunt adesea necesare pentru ca finanțatorul să știe ce se întâmplă cu banii pe care îi dă, iar resursele să nu se irosească.
Anul trecut România a alocat peste 60 de milioane de euro în proiecte destinate Republicii Moldova, fiind al doilea donator bilateral după Statele Unite și al treilea în lista generală a donatorilor după Washington (121,5 milioane $) și Uniunea Europeană (116 milioane $). Banii dați de România au fost cheltuiți pentru dotarea unor grădinițe și pentru renovarea mai multor obiective culturale (Sala cu Orgă, Muzeul Național de Artă, ambele din Chișinău, și Teatrul B.P. Hașdeu din Cahul). Tot în 2014 Bucureștiul a donat 100 de microbuze școlare, 5 ambulanțe complet utilate pentru realizarea misiunilor SMURD, 50 de autoturisme pentru administrația publică centrală, precum și autobuze destinate unor instituții teatrale. De asemenea, au fost alocate sume importante pentru programe anuale dedicate școlarizării gratuite în România, a tinerilor din Republica Moldova.
Pentru o țară ca România, cu un Produs Intern Brut de peste 150 de miliarde de euro, donațiile și programul de finanțare al Republicii Moldova nu pot fi numite chiar gesturi generoase. Dacă ar vrea cu adevărat să ajute Republica Moldova, România ar trebui să finanțeze interconectarea pentru energia electrică. O astfel de legare a rețelelor electrice între cele două țări ar putea ieftini curentul dincolo de Prut cu până la 40 la sută. În plus banii moldovenilor nu s-ar mai scurge în pușculița transnistreană de unde cumpără curent.