Guvernul României se gândește că negocieze un nou acord cu Fondul Monetar Internațional, deși ultimul acord a fost „abandonat” de partea română încă din martie 2014. A expirat însă cu patru zile în urmă. Guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu, a salutat deja inițiativă, precizând că un nou acord cu FMI ar da mai multă credibiltatea politicilor economice ale României.
Nu este încă destul de clar dacă guvernul român va încheia sau nu un nou acord cu Fondul Monetar Internațional.Guvernatorul Băncii centrale, Mugur Isărescu, a spus astăzi că un nou aranjament cu Fondul ar oferi țării „un plus de credibilitate”, dar că de data aceasta nu balanța de plăți ar trebui să fie în centrul atenției ci „problemele rămase nerezolvate”, de pildă, „reforme structurale”.
Acordul României cu FMI a expirat săptămâna trecută, pe 26 septembrie, și a avut un caracter „preventiv”, adică în caz de urgneță Bucureștiul ar fi putut primi un împrumut de patru miliarde de euro. De un an și jumătate încoace reprezentanții guvernului român și cei ai Fondului au avut o serie de divergențe, iar evaluările FMI nu au fost prea favorabile. Premierul Victor Ponta a explicat că guvernul „nu mai are de dat niciun dolar către FMI” și că nu mare nevoie de „niciun dolar împrumut de la FMI”, dar că totuși „într-o regiune atât de tulburată” un acord este bun. Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a precizat tranșant că România va cere în mod oficial Fondului încheierea unui nou acord de împrumut și că negocierile nu se vor mai concentra pe deficitul bugetar, ci pe reformele structurale.
Această abordare este puțin probabilă, dacă ținem cont de faptul că FMI și Comisia Europeană au criticat noul Cod Fiscal care pune în pericol menținerea actualului deficit bugetar de 1,98% (2014). La scăderile de taxe propuse de Cod se adaugă și promisiunile privind legea salarizării bugetarilor, ceea ce implică noi cheltuieli neluate în calcul. Nu există de altfel o proiecție bugetară pe anul viitor.
Pe de altă parte, angajamentele luate de România prin vechiul acord au fost îndeplinite într-o măsură foarte mică. Astfel gradul de absorbție al fondurilor comunitare a crescut anul trecut cu doar 4%, raportul privind modificarea redevențelor, adică a taxelor pe extracția petrolului, nu este gata, iar șeful Agenției Naționale pentru Resurse minerale a precizat deja că aceste redevențe „nu vor crește spectaculos”. Reorganizarea Fiscului este o altă promisiune nepusă în practică, în vreme ce reformele din Energie și mai ales cele din zona Ministerului Transporturilor întârzie.
Așadar, bazele de negociere ale unui nou Acord cu FMI sunt destul de firave. Mai mult, șeful interimar al principalului partid de guvernământ, Liviu Dragnea s-a grăbit să-l contrazică pe Victor Ponta în legătură cu ideea unui noi Acord cu Fondul. „E nevoie de o decizie strategică” luată pe baza unei analize care să arate „necesitatea sau oportunitatea” unui nou aranjament, a mai spus președintele interimar al PSD.
Guvernatorul Băncii Naționale a făcut astăzi o astfel de analiză în care arată printre altele că cele mai recente date demonstrează că ritmul de creștere economică a scăzut pe fondul unei producții agricole mai slabe, contextul extern este marcat de incertitudini, politicile macroeconomice vor fi condiționate de punerea în practică a Codului Fiscal și a măsurilor salariale, Banca Națională va trebui să se poziționeze prudent pentru a nu intra în contratimp cu ceea ce se întâmplă în Europa și 2019 - ținta de aderare la euro, nu mai este fezabilă.
Demonstrația Băncii Naționale are și o concluzie: „un acord cu FMI ar adăuga un plus de credibilitate” și ar ajuta la finanțarea avantajează a României de pe piețele internaționale.