Urmare a crizei refugiaților Consiliul Europei pune presiune pe parlamentele din cele 47 de state membre să modifice prevederile legislative privind azilul. Aceasta în condițiile în care, deocamdată, UE nu dispune de un sistem comun de azil, fiind nevoită să se bazeze pe așa numitul Regulament Dublin. Profesorul de filozofie politică Michele Nicoletti, care este și șeful delegației italiene la APCE, a elaborat un raport care propune o serie de modificări aduse Regulamentului Dublin. Raportul a fost aprobat deja de plenul APCE.
Europa Liberă: Domnule Nicoletti, ați scris un raport despre reformarea așa numitul Regulament Dublin. Mulți nu știu ce prevede acest regulament. Este, de fapt, sistemul de azil european? Explicați-ne care sunt prevederile Regulamentului Dublin?
Michele Nicoletti: „Primul lucru care trebuie spus este că, din fericire, Regulamentul Dublin nu este Sistemul de Azil European. Așteptăm elaborarea unui sistem de azil cuprinzător, fapt prevăzut în Tratatul de la Lisabona (art.78), unde se spune că UE trebuie să ofere tuturor refugiaților același statut, care să fie valabil în toate statele UE. Cum încă nu avem un sistem european de azil, am fost nevoiți să ne bazăm acum în timpul acestei crize, pe Regulamentul Dublin, potrivit căruia un azilant trebuie să fie preluat de țara pe unde a intrat în UE.
Aici au aparut dificultăți iar situația a degenerat în Italia, Grecia sau Malta, țări de la granița externă a UE. În prima jumătate a acestui an au intrat în UE 500.000 de refugiați: 100 000 prin granița estică, 400 000 prin granița sudică; 250 000 in Grecia si 150 000 in Italia. De aceea țări ca Austria sau Germania au decis să își deschidă granițele pentru refugiați, pentru că au înțeles că e imposibil ca acești oameni să fie asistați doar de câteva țări."
Europa Liberă: Aceasta fiind situația, ce modificări propune raportul Dvs.?
Michele Nicoletti: „Prima propunere este urgentarea creării unui Sistem European de Azil, comun tuturor celor 28 de state membre. Aceasta înseamnă principii comune, standarde comune, reguli comune și se bazează pe recunoașterea mutuală a statutului de refugiat. Cu alte cuvinte, dacă un stat recunoaște statutul de refugiat al unei persoane, asta ar trebui să ducă automat la o recunoaștere pe întreg teritoriul UE. La fel și statutul cetățeniei. În același timp solicităm mai mult ajutor din partea UE pentru țările de la graniță: pentru identificare, pentru asistentă, pentru inregistrare."
Europa Liberă: Legat de găzduire, de locuințele pentru refugiați. Există cazuri în Germania, de exemplu, unde primăria le-a cerut chiriașilor să elibereze apartamentele, pentru ca în acele apartamente ar urma să fie cazati refugiați. Este aceasta o soluție acceptabilă?
Michele Nicoletti: „Trebuie să le acordăm o mare atenție cetățenilor noștri. Și în Italia, țara mea, există mulți oameni săraci. De aceea trebuie să găsim o cale de mijloc pentru a ne achita de aceste două obligații: prima, pe care o avem față de cetățenii noștri, și a două pe care o avem ca state membre UE, față de acele persoane care sunt persecutate si a căror viață este în pericol.
Totuși UE este unul dintre cele mai bogate continente de pe planetă. Nu se poate să nu putem să ajutăm la fel de mult ca Turcia, care a primit două milioane de refugiați, sau Libanul, care are patru milioane de locuitori și a ajutat un milion și jumătate de refugiați. Europa este departe de aceste cifre, iar aici avem țări mult mai bogate."
Europa Liberă: Una dintre propunerile Dvs. este ca, atunci când un azilant depune cere de azil, să fie luată în considerare țara in care dorește să se instaleze. Și dacă toți azilanții vor in Suedia sau Italia?
Michele Nicoletti: „Sigur, de această preferință se va ține cont în măsura în care este posibil, nu în termeni absoluți. Dacă spunem că avem nevoie de o distribuție corectă în toate statele membre, nu putem accepta ca toți refugiații să meargă în Germania, Italia sau Suedia. Pe de altă parte, cred că trebuie să ascultăm acești oameni. Nu vorbim despre infractori aici. Vorbim despre oameni care poate au prieteni sau familie în anumite țări. Astfel au mai multe șanse să se integreze și este în interesul Europei ca acești oameni să se adapteze și integreze cât mai repede."
Europa Liberă: Este posibil pentru o țară să se retragă din Regulamenul Dublin, cu alte cuvinte, să refuze să primească refugiați?
Michele Nicoletti: „CEDO a condamnat deja câteva țări care au returnat în țările de origine refugiați care solicitau azil. Asta înseamnă că nici o țară, nu doar din UE, dar care este membră a Consiliului Europei (47 de state membre, inclusiv Turcia și Rusia) nu poate refuza acordarea de azil unor refugiați, persoane persecutate în țările lor. Înțelegem că în anumite cazuri anumite state pot spune că nu au instrumentele necesare pentru a asista aceste persoane, iar în acest caz avem nevoie de solidaritate din partea UE.
Statele membre UE au o responsabilitate directă asupra Regulamentului Dublin, și de aceea punem presiune pe parlamentele naționale să modifice aceste prevederi. Să nu uităm că regulamentul Dublin are efecte colaterale in țări membre ale Consilului Europei, Turcia, de exemplu, si trebuie să luăm și acest lucru in considerare in cadrul acestui proces de reformă. "
---------------
Michele Nicoletti este profesor de filozofie politică la Facultatea din Trento, Italia și director al Centrului de cercetare Antonio Rosmini Rovereto. Este deputat democrat și președintele delegației italiene la APCE.