În întâlniri ale lui Erdogan cu președintele Consiliului European Donald Tusk și cu cel al Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, Turcia si UE au convenit un plan, al cărui detalii trebuie încă precizate, în chestiunea crizei refugiaţilor. In mare, refugiații respinși în UE ar urma sa fie trimişi înapoi în Turcia, unde ar trebui construite tabere pentru doua milioane de persoane. La rândul lor, statele UE ar putea prelua încă 500.000 de persoane suplimentare.
Hazardul a făcut că summitul Uniunea Europeană - Turcia de astăzi a avut loc la exact 10 ani după deschiderea negocierilor de aderare a Turciei la UE.
Negocierile au început pe 3 octombrie 2005 și au rămas împotmolite, ba chiar au fost suspendate vreme de mai mulți ani, din pricina situației drepturilor omului în Turcia, precum și din pricina reticenței majorității capitalelor de a accepta ideea unei aderări potențiale a Turciei la UE.
Președintele Recep Tayyip Erdogan în Parlamentul European, Bruxelles, 5 octombrie 2015
Erdogan a venit însă astăzi la Bruxelles într-o poziție de forță. Turcia este un interlocutor indispensabil pentru Europa în chestiunea refugiaților. Vecină cu Irakul și Siria, Turcia e principalul canal de trecere a refugiaților spre vest.
Una din explicațiile faptului că atât de mulți refugiați pleacă spre Europa, părăsind Turcia, este aceea că acolo ei beneficiază doar de o "protecție temporară", dar nu statut de refugiat, cu drepturile care decurg din asta.
Conform înțelegerii cu Uniunea Europeană, ale cărei detalii vor trebui precizate, Turcia va proteja mai bine graniţele pe care mulţi migranți le-au trecut in călătoria spre occident.
Paza de coasta din Turcia si Grecia ar putea lucra împreună pentru a patrula estul Marii Egee, coordonate de Frontex, agenţia de control la frontiera a UE.
Turcia va fi, de asemenea, trecută pe lista statelor de origine sigure, cererile de azil venite din partea cetăţenilor turci vor putea fi procesate şi respinse mai repede. La începutul lunii septembrie, miniştrii de Interne ai UE se puseseră deja de acord să treacă statele din Balcanii de Vest pe această listă a statelor de origine sigure, dar situaţia Turciei rămăsese în suspans din cauza numărului mare de azilanţi turci acceptați mai ales ca urmare a conflictului dintre guvernul de la Ankara şi kurzi.