Ministrul Muncii Protecției Sociale și Familiei, Mircea Buga, a spus astăzi că deficitul fondului de pensii va continua să crească și va pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat, dacă nu se face reforma pensiilor. Buga vorbit la o dezbatere despre majorarea vârstei de pensionare a femeilor care ies la pensie cu 5 ani mai devreme decât bărbații. Deficitul fondului de pensii cauzat de numărul mare al pensionarilor și numărul mic al contribuabililor este acoperit încă din 2008 din bugetul de stat.
Chiar dacă majorarea vârstei de pensionare este una din cele mai nepopulare soluții de salvare a sistemului de pensii, guvernul se vede silit să o aplice. Și asta pentru că își au efectul problemele bugetare cu care se confruntă Republica Moldova de la o vreme încoace, dar factori de durată, cum ar fi schimbările demografice care atestă o îmbătrânire a populației Republicii Moldova.
Pentru început, după formula enunțată de Ministerul Muncii, ar urma să crească vârsta de pensionare a femeilor. Ulterior urmează a fi majorată și cea a bărbaților. În prezent, două treimi din numărul total de pensionari sunt femei. Ministrul muncii, Mircea Buga a spus azi că sunt discutate mai multe posibilități pentru a ajunge la un consens și la o formulă echitabilă.
Inițiativa de majorarea a pensiilor este criticată de entități care-şi asumă reprezentarea categoriile sociale vizate. Angela Oltean, de la Confederația Națională a sindicatelor spune că ar fi și alte metode pentru a spori veniturile la bugetul de stat, cum ar fi de exemplu lupta cu fenomenul muncii nedeclarate:
„Noi cunoaștem că din rândurile pensionarilor, femeile sânt cele mai multe și înțeleg și înțeleg poziția guvernului care ar vrea să aibă un respiro, dar asta este o schimbare doar pe termen mic. Pe termen lung, noi vedem că se încearcă plasarea de la ideea de a ridica economia națională, de a face mai multe locuri de muncă, de a lupta cu economia neformală, care în Republica Moldova este peste 53 de procente.”
Lidia Covalenco este profesoară la școala din Cinișeuți, Rezina. Ea spune că anii până la pensie sunt luați în calcul prin urmare multe din persoanele care rămân să muncească, o fac doar pentru a avea un venit în plus, nu neapărat pentru că se simt încă în forță:
„Cred că după așa o vârstă, de acum nici sănătatea, nici modul de viață pe care îl ducem noi la țară nu ne permite să facem față cerințelor contemporane. Dacă am trăi într-o mai civilizată, am avea condiții de trai, un salariu decent, clar că ar fi altfel. Dar în cazul nostru, este strigător la cer cu așa salarii și cu așa nivel de trai să avem o vârstă de pensionare mai înaltă.”
La discuția de astăzi au răsunat şi voci în susținerea plafonului majorat al vârstei de pensionare, ce-i drept, condiționat. Pensionarii au cerut să fie excluse privilegiile de care se bucură demnitarii de stat, judecătorii, militarii și unii funcționari publici la calcularea pensiilor. Într-un cuvânt, se acceptă majorare, dar în condiții de echitate absolută.
Tatiana Sorocan, directoarea HelpAge International Moldova, organizatoarea dezbaterii crede că reformarea sistemului de pensii ar trebui precedată de o campanie de informare, pentru că mai ales în mediul rural, crede ea, rezistența este motivată și de necunoașterea procedurilor:
„Clar că în zonele rurale depinde în ce condiții trăiesc persoanele în vârstă și starea lor de spirit arată că ei sunt categoric contra majorării vârstei de pensionare, deoarece lipsesc locuri de muncă și la fel, din cauza sănătății posibil, dar și din cauza vârstei pentru că nu cunosc un alt domeniu de lucru sunt contra.” „La noi în țară legislația prevede că nu toate categoriile de vârstă ies cu același coeficient, de exemplu procurorii, demnitarii de stat, aleșii locali, deputații, colaboratorii vamali, judecătorii, funcționarii publici, ei ies la pensie după un alt coeficient și noi dorim ca toată populația să iasă cu același coeficient, ca să fie egalitate.”
Pentru a ajunge la o formulă care să scoată din impas actualul sistem de pensii, care să permită ulterior creșterea valorii pensiilor, Ministerul Muncii a solicitat opinia partenerilor de dezvoltare și experților locali. Astfel, una din soluții ar fi egalarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, creșterea graduală a vârstei de pensionare sau majorarea vârstei de pensionare la femei, de la 57 la 62, doar că eșalonat, câte jumătate de an timp de 10 ani.