Locuitorii Chişinăului marchează astăzi hramul oraşului. Fiind zi liberă, oamenii au profitat de vremea frumoasă şi au ieşit cu miile în centrul urbei. Pe parcursul întregii zile au fost organizate concerte şi expoziţii ale meşterilor populari şi producătorilor autohtoni. Grătare au încins şi protestatarii din cele două orăşele de corturi.
Dacă tot a fost sărbătoare religioasă - Procoavele sau Acoperământul Maicii Domnului -, unii orăşeni şi-au început ziua la biserică.
Vasilița Opincă
Pe Vasiliţa Opincă din satul Hansca, raionul Ialoveni, am întâlnit-o lângă Catedrala Mitropolitană, în timp ce-şi aştepta sora la care a venit în vizită. Chiar dacă a ajuns la hram, pensionara era cu gândul la protestarii din piaţă.
„Nu suntem de la oraş, dar suntem de la ţară. Am venit iată în vizită. E bine, numai că libertate să fie, nu libertate să fie, dar nu război. Să fie linişte. Iată ce vrem. De ce stau cei cu corturile aici? Ce vor? Vor bine ori vor război? Noi, cei de la ţară, nu vrem nimic, vrem să ne dea pensia oleacă mai mare şi să fie linişte în ţară”.
Claudia Solomiţchi de asemenea a trecut pe la catedrală. Zice că a intrat o fugă să se roage.
Europa Liberă: Pentru dumneavoastră, ca orăşean, ce înseamnă Hramul Chişinăului?
Claudia Solomițchi
„Înseamnă o mare sărbătoare, când ne rugăm la Dumnezeu să fie pace între popoare, să fie linişte în ţară, să fie o viaţă mai bună. Ne întâlnim neamurile. Şi iată Dumnezeu ne-a dat o zi foarte frumoasă. Îi mulţumim”.
Vasile Sârcu din Străşeni are propria explicaţie despre cum se împăcă petrecerile cu protestele:
Vasile Sârcu
„Sunt proteste în jur, dar moldoveanul de când e el îşi face parte şi pentru sărbătoare, nu degeaba este şi cântecul acela că: „la un capăt de masă cântă şi la celălalt plânge”. El ştie să se orienteze şi cred că totul că totul va fi bine, cu ajutorul bunului Dumnezeu. Dorim la toată lumea şi la toţi orăşenii pace, sănătate, noroc, să se limpezească aceea ce ne înconjoară şi credem că pe viitor va fi pace la noi în ţară şi ne vom orienta corect în lumea asta”.
De la prima oră comercianţii au încins gratare şi au vândut tot felul de bunătăţi de-a lungul bulevardului central. Pe la amiază, frigării se prăjeau şi în taberele protestatarilor. Iar unii dintre ei au ţinut să precizeze că sărbătoarea n-are culoare politică.
De hram la Chişinău
Pentru majoritatea orăşenilor Ziua Oraşului a însemnat o zi liberă pe care au petrecut-o în familie sau cu prietenii:
„Primim plăcere de la ziua de astăzi, ne odihnim cu toată familia, ieşim în oraş”.
„Gătim şi stăm cu oaspeţii la masă”.
Europa Liberă: Ce faceţi în mod obişnuit de ziua asta?
„Ne odihnim. Aici ne întâlnim cu prietenii şi mergem la noi acasă şi sărbătorim”.
„Dumnezeu ţine cu noi, ne-a trimis un soare superb, dispoziţie avem bună, a rămas să intrăm în beci, să sfinţim polobocelul şi să zicem: „Pace Chişinăului, lumină şi prosperare”.
Cheful şi concertele vor dura până la miezul nopţii. Tradițional, Hramul Chişinăului se încheie cu un spectacol de muzică folclorică, care în acest an, din cauza protestelor, a fost mutat pe strada pietonală, în preajma Băncii Naţionale. În faţa Parlamentului, protestarii socialişti şi cei ai Partidului Nostru vor avea propria serbare, cu artişti din Federaţia Rusă.