Ales recent președinte al Partidului Social Democrat (PSD) cu votul aproape unanim al membrilor cotizanți ai acestei formațiuni, Liviu Dragnea vrea să schimbe, cel puțin la suprafață, imaginea partidului său.
Fără să fie interesat de ideologie, Dragnea a propus o „reactivare” a partidului și un „nou proiect de societate”, despre care nu a spus însă prea multe.
La fel ca Adrian Năstase acum 15 ani, actualul lider al PSD ar vrea și el să adune în jurul lui „noi oameni de stânga”, adică intelectualii din România, care în ultimii ani s-au delimitat după criteriile clasice care definesc socialismul și conservatorismul.
Există, de altfel, două platforme destul de serioase în care sunt publicate studii și articole ideologizate: Criticatac.ro, pentru stânga, și Înliniedreapta.ro pentru conservatori.
Totuși, cel puțin deocamdată, nu pare să existe nicio legătură între așa numita stângă intelectuală și PSD, chiar dacă Liviu Dragnea l-a rechemat public alături de el pe sociologul Vasile Dâncu, cel care în perioada guvernării Năstase, între 2000 și 2004, a fost ministrul care se ocupa cu propaganda. Ulterior a făcut un pas în spate și s-a dedicat institutului său de sondare a opiniei publice IRES.
Nu există create premisele necesare pentru ca intelectualii de stânga să susțină PSD, câtă vreme partidul își cultivă filonul orotoxist, naționalist și misogin.
De fapt, de la Ion Iliescu încoace, această formațiune a alunecat lent de la stânga neo-comunistă spre un populism entuziast, iar apartenența la Partidul Socialist European a rămas doar o umbrelă.
Cu toate acestea, potrivit unei cercetări recente (AB Research realizat la comanda Institutului de Studii Liberale), 42% dintre români susțin că opiniile lor sunt majoritar liberale, iar 34% că au opinii majoritar social-democrate (24% “nu știu/nu răspund”)
Dragnea mizează pe aceste studii și de aceea a propus o conducere mai suplă a PSD cu 14 funcții de vicepreședinți din care patru vor fi ocupate de femei.
Chiar dacă timidă, aceasta este prima initiativă de stânga a noului lider, care le oferă în acest fel femeilor 25% din funcțiile la vârf.
De asemenea intră în vigoare interdicția ca fruntașii PSD să dețină simultan funcții atât la nivel național, cât și la nivel local, ceea ce ar putea duce la o recentralizare a partidului, care să-l ajute pe Dragnea să se impună cu mai multă ușurință.
Premierul Victor Ponta depinde acum aproape în totalitate de noul șef al PSD, care ar putea la o adică să-i ceară retragerea și să negocieze cu președintele Klaus Iohannis numirea unui alt social-democrat în fruntea guvernului.
Potrivit unui sondaj dat publicității în această săptămână, 36% dintre cei intervievați cred că guvernul ar trebui schimbat prin alegeri; 17% că nu ar trebui schimbat și doar 17% consideră că executivul trebuie schimbat în Parlament.
În orice caz, relația dintre fostul șef al PSD Victor Ponta și actualul lider Liviu Dragnea este pe muchie de cuțit, mai cu seamă după ce premierul a vorbit despre erorile pe care le-a făcut în 2012 mărturisind aproape direct că a forțat demiterea lui Traian Băsescu.
Din această forțare, Dragnea care a coordonat ieșirea masivă la vot împotriva fostului președinte, s-a ales în primă instanță cu o condamnare la un an de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului din 2012.
Este singurul lider politic care plătește nota exceselor politice de acum trei ani, iar susținerea lui în partid a fost construită pe această fundație, în paralel cu dărâmarea lui Victor Ponta.