Îmi amintesc de o vreme frumoasă, o vreme în care se coagulau nişte speranţe, o vreme în care premierul de atunci, Vlad Filat, spunea răspicat de la o tribună: EUROPA, NOI VENIM! Acum Vlad Filat e în penitenciar şi ne întrebăm cum rămîne cu drumul nostru european.
Multă lume întrezăreşte îndărătul luptei dintre partidele autohtone o confruntare geopolitică. Există voci care spun că înfrîngerea PLDM-ului înseamnă întoarcerea către Rusia şi CSI, că PLDM-ul întruchipa avîntul spre Europa. Acum cică, după loviturile încasate de PLDM, drumul spre Europa ar fi mult mai complicat, ba chiar imposibil.
În şedinţa Parlamentului care l-a demis pe Valeriu Streleţ, de la tribună, liderul PD, Marian Lupu, a precizat că partidul său e pro-european şi că nu mai pot exista dubii în această privinţă. E de presupus că şi cei care s-au abţinut să voteze joi în Parlament au aceeaşi retorică pro-europeană.
De fapt, aici toţi sînt pro-europeni în discursuri şi sloganuri. Mai puţin sînt cînd e vorba de fapte, ba chiar nu sînt deloc, dacă e să analizăm faptele. Retorica proeuropeană a fost mereu aici un truc al conducătorilor pentru a arunca praf în ochi oamenilor, pe de o parte, şi de a obţine nişte bani de la structurile europene, pe de altă parte. Integrarea europeană reală nu i-a prea interesat pe guvernanţii autohtoni de toate soiurile preocupaţi de propria lor bunăstare.
O clasă politică compromisă, implicată în tot felul de afaceri dubioase, nu-şi poate dori cu adevărat intrarea în Europa chiar din simplul motiv că se teme de justiţia europeană. De la 1991 încoace, integrarea europeană a fost doar un slogan frumos şi steril. De aceea, nici nu e cazul să regretăm prea mult perioada în care liderul PLDM spunea răspicat: EUROPA, NOI VENIM! În realitate, noi mereu PARCĂ am venit, ba chiar n-am venit deloc…