Alegerile din Turcia și impactul lor asupra regiunii

Președintele Recep Tayyip Erdogan își salută alegătorii, Istanbul, 1 noiembrie 2015

Partidul președintelui turc a recâştigat o majoritate confortabilă în Parlament, un rezultat ce nu fusese prevăzut de sondajele de opinie.

Cu cinci luni în urmă, în Turcia, partidul președintelui Erdogan pierdea majoritatea parlamentară și nu puțini vorbeau despre „începutul declinului”. Duminică, Partidul „Justiției și Dezvoltării” (AKP) a câștigat nu numai alegerile anticipate ci și majoritatea parlamentară. Cu toate acestea, nu are majoritatea de două treimi, necesară pentru amendarea constituției. „Alegătorii turci vor stabilitate, chiar cu un președinte imprevizibil”, crede Abbas Djavadi, expert al Europei Libere.

Partidul președintelui Recep Taiyyp Erdogan a recâştigat o majoritate confortabilă în Parlament, un rezultat care nu fusese prevăzut de sondajele de opinie. AKP are acum 317 mandate în Parlamentul cu 550 locuri, cu numai 13 mai puține decât ar avea nevoie pentru a amenda constituția și a transforma Turcia într-o republică prezidențială - după modelul Statelor Unite sau Franței, așa cum își dorește președintele Erdogan de 14 ani, de când este la putere.

Imediat după anunțarea victoriei, este premierul Ahmet Davutoglu care a reînnodat cu ideea amendării constituției. Davutoglu a lansat un apel către toate partidele parlamentare să sprijine o schimbare care va aduce „un guvern transparent” și „va reduce birocrația”.

Acum cinci luni, când AKP-ul a pierdut, tot în alegeri anticipate, majoritatea parlamentară, analiștii vorbeau despre faptul că electoratul ar fi respins ambițiile președintelui Erdogan de a extinde prerogativele președintelui. Numai că imediat după înfrângerea din iunie, Erdogan a făcut un pas care a surprins pe toată lumea: a renunțat, cel puțin aparent, la aceste ambiții, s-a retras din centrul scenei politice, a revenit – cum apreciază și Abbas Djjavadi - la rolul clasic de președinte al Turciei, de mediator.

Concomitent au crescut tensiunile cu minoritatea kurdă și s-au înmulțit atacurile teroriste în Turcia. Puse pe seama extremiștilor Statului Islamic, din Siria și Irak. Economia și-a continuat declinul și toate aceste elemente i-au făcut pe turci duminică să voteze pentru securitate și stabilitate.

„Națiunea a votat pentru stabilitate, după ultimele evoluții, națiunea a decis că stabilitatea este singura soluție”, declara luni președintele Recep Erdogan într-o conferință de presă.

O interpretare pe care nu o va contesta nimeni, cu siguranță.

Numai că votul pentru stabilitate nu este soluția problemelor grave cu care se confruntă Turcia în aceste zile, remarcă Cengiz Aktar, de la Universitatea din Istanbul:

„Rămâne de văzut dacă dl Erdogan chiar renunță la ambițiile sale de a crea un sistem prezidențial, - declara Cengiz Aktar Europei Libere. - Rămâne de văzut cum va rezolva conflictul cu minoritatea kurdă, dar și amenințarea directă pe care o reprezintă organizația extremistă a Statului Islamic”. Economic, este de părere profesorul de la Universitatea din Istanbul, Turcia este la capătul drumului, corupția în sânul birocrației rămâne o mare problemă, sistemul școlar trebuie reformat.

Așa că victoria de duminică și recâștigarea majorității parlamentare s-ar putea dovedi „un cadou otrăvit” pentru AKP și președintele Erdogan, crede profesorul Cengiz Aktar.