În jur de 30 de mii de oameni s-au strâns marți seară, 3 noiembrie, în fața sediului guvernului, umplând până la refuz Piața Victoriei. Inițial oamenii erau mai degrabă indignați și nemulțumiți, decât entuziaști de faptul că au reușit să se strângă în număr atât de mare. Mitingul a fost organizat prin rețelele sociale, iar marșul care a urmat spre Ministerul de Interne, apoi spre Palatul Parlamentului spre Patriarhie și înapoi în Piața Universității a fost spontan.
Protestul de marți noapte s-a transformat destul de repede într-unul politic. La început mulțimea a strigat „asasinii, asasinii”, Colectiv, Colectiv”, „păcat, păcat de sângele vărsat”, „solidaritate, solidaritate”. A urmat „demisia, demisia”, „jos guvernul”, „Oprea demisia”, „Oprea nu reziști, nici cu mii de securiști”, „n-aveți coloană, decât oficială”, „cine nu sare, nu vrea schimbare”. În jurul orei 21, mulțimea a început să se mai disperseze, dar majoritatea a continuat marșul pe Calea Victoriei strigând „dacă vă pasă, ieșiți din casă”, „pentru sânge de copii, corupții în pușcării”.
În fața ministerului de Interne sloganul ad-hoc este „izmenar cu girofar”, o formulă prin care ministrului de Interne i se aduce aminte că era doar un căpitan de intendență înainte de a fi ridicat brusc la rang de general și că girofarul de care nu se desparte niciodată a dus la moartea tânărului polițist Bogdan Gigină, obligat să meargă pe motocicletă cu 100 de kilometri pe oră în fruntea coloanei ministrului Gabriel Oprea. Pe pancarte sunt versuri din ultimul album al trupei Goodby to Gravity cântate în seara fatidică „Ziua în care ne vom da bătuți este ziua în care vom muri”, dar și „Bunicii la razboi. Parintii la revolutie. Este randul nostru!”.
Pe la mijlocul Căii Victoriei au început să apară și profesioniștii manifestațiilor bucureștene: băieții din galeriile de fotbal. Îi recunoști după voce, după recuzită și mai ales după felul în care sunt organizați. Sloganul lor preferat: „la pușcărie” nu a lipsit nici de această dată în diferite formule: „Ponta la pușcărie”, „Oprea la pușcărie”, dar și „Sărim cu toții si strigăm tare ca Romania nu e de vânzare”.
În fața Patriarhiei, au ajuns mai puțin de jumătate din cei circa 30.000 de protestatari, iar în fața zidului făcut de jandarmi au strigat "Am venit să ne spovedim" / "Am venit sa cântam colinde!” și „Noi vrem spitale, nu catedrale”. Patriarhul și Biserica Ortodoxă nu s-au ridicat la așteptările oamenilor, nu s-au arătat solidari cu victimele de la Colectiv.
Președintele Iohannis care se consideră în afara clasei politice, demonizată de manifestanți, a încercat să se alăture și el protestului, scriind pe Facebook că „următorul pas trebuie să fie al politicienilor, care nu pot ignora acest sentiment de revoltă”
Protestul a fost inițiat împotriva primarului sectorului 4, Cristian Popescu zis „Piedone”, sector de care aparținea clubul Colectiv, locul unde a avut loc tragedia care îndoliat țara: 32 de persoane au murit, 135 sînt încă internate din care 90 în stare critică și gravă. Popescu „Piedone” a spus imediat după dramaticul eveniment că n-are ce să-și reproșeze, că acest club a funcționat legal, dar că oamenii de la primărie nu aveau cum să verifice starea lucrurilor fiindcă programul lor de lucru era până la ora 16.30, în vreme ce clubul era deschis doar noaptea.
În cele din urmă oamenii nu s-au mulțumit doar cu Popescu Piedone și socotesc că întreg sistemul e putred. Nemulțumirea lor a crescut de-a lungul orelor de protest și ar putea deveni o bombă cu ceas pentru guvernul Ponta.